Iov 35
- Elihu a vorbit mai departe şi a zis:
- „De ce-ai adus tu toate acestea’n judecată? Tu cine eşti, de zis-ai: – Eu, eu sunt drept la Domnul!?, †
- sau spui: – Ce-mi este bine sau rău, păcătuind?
- Acum îţi voi răspunde, şi ţie, dar şi celor ce-ţi sunt prieteni, trei.
- Priveşte’n cer şi vezi şi socoteşte norii, cât îţi sunt ei de sus.
- Păcătuieşti; ei, şi? iar dacă mult îţi este păcatul, ce poţi face? †
- De vreme ce, să zicem, eşti drept, Lui ce-o să-I dai? sau, dacă vrei, ce oare ia El din mâna ta? †
- Păcatul tău l-atinge tot pe un om ca tine, dreptatea ta-l priveşte pe fiul pui de om.
- Ei sunt acei ce strigă sub cruntă asuprire şi ei răcnesc din braţu’nmulţit în jurul lor. †
- Şi n’au zis: – Unde-i Domnul, Cel care m’a făcut? şi Cel ce rânduieşte vegheri la ceas de noapte, †
- Cel ce mă osebeşte de vitele ţărânii, de păsări în văzduh? †
- Acolo or să strige şi n’or fi auziţi, şi-aceasta din pricìna ocării celor răi. †
- Că Domnul nu voieşte să vadă făr’de-calea ; Atoateţiitorul, El Însuşi ia aminte †
- la cei fără de lege, şi mă va mântui. Iar dacă poţi să-L lauzi, aşa cum este El, El te-o chema’nainte-I şi te va judeca. †
- Şi-acum, că nici mânia nu I se ia în seamă şi nici că El cunoaşte prea bine ce-i greşala,
- zadarnic îşi deschide Iov gura să grăiască şi, neştiind ce spune, se-agaţă de cuvinte”.