Isaia 49
- Ascultaţi-mă, voi, insule, şi voi, neamuri, luaţi aminte: După multă vreme se va petrece, zice Domnul. Din pântecele Maicii Mele Mi-a numit El numele; †
- El Mi-a făcut gura ca o sabie ascuţită, sub adăpostul mâinii Sale M’a ascuns, ca pe o săgeată aleasă M’a pus deoparte şi’n tolba Lui M’a tăinuit. †
- Şi Mi-a zis: „Servul Meu eşti Tu, Israele, şi’ntru Tine Mă voi preamări”.
- Iar Eu am zis: „În zadar M’am ostenit, tăria Mi-am dat-o pe deşertăciune şi nimic” . De aceea judecata Mea e lângă Domnul, şi’n faţa Dumnezeului Meu îmi este osteneala. †
- Şi acum, aşa grăieşte Domnul Cel ce din pântece M’a plăsmuit să-I fiu Serv, ca să-i adune la El pe Iacob şi pe Israel; – adunat voi fi şi slăvit înaintea Domnului şi Dumnezeul Meu va fi tăria Mea – †
- şi Mi-a zis: – Mare lucru-i pentru Tine că Te numeşti Fiul Meu, ca să întăreşti seminţiile lui Iacob şi să-i întorci pe cei împrăştiaţi ai lui Israel ; iată, spre legământ Te-am dat unui neam şi neamurilor spre luminare, ca să fii spre mântuire pân’ la marginea pământului. †
- Aşa zice Domnul Cel ce te-a izbăvit, Dumnezeul lui Israel: – Sfinţiţi-L pe Cel care-Şi dispreţuieşte viaţa, pe El, Cel ce este urât de neamurile care sunt sclavele domnilor; regi îl vor vedea şi principi se vor scula şi de dragul Domnului I se vor închina; căci plin de credincioşie e Sfântul lui Israel, şi Eu pe Tine Te-am ales. †
- Aşa grăieşte Domnul: – La vreme potrivită Te-am ascultat şi’n zi de mântuire ţi-am ajutat; Te-am plăsmuit şi neamurilor Te-am dat spre legământ ca să pui pământu’n rânduială şi moşteniri pustiite să moşteneşti, †
- spunând celor din legături: „Ieşiţi!”; şi celor din întuneric: „Arătaţi-vă!” Hrăniţi vor fi în căile lor, păşunea lor va fi pe toate cărările. †
- Nu vor flămânzi, nici vor înseta şi nici căldura sau soarele îi vor lovi, ci Acela care-i miluieşte îi va alina şi prin izvoare de apă îi va mâna. †
- Şi voi face ca fiece munte să le fie o cale şi fiece cărare să le fie păşune. †
- Iată, aceştia de departe vor veni, şi aceştia de la Miazănoapte şi de la Apus, iar alţii din ţara Perşilor. †
- Veseliţi-vă, voi, ceruri, şi să se bucure pământul; – „Veselie!” să strige munţii şi: „Dreptate!” dealurile, că a avut Domnul milă de poporul Său şi pe cei smeriţi ai poporului Său i-a alinat. †
- Dar Sionul a zis: „Domnul m’a părăsit, Domnul m’a uitat…”. †
- Oare îşi va uita femeia pe propriul ei copil astfel încât să nu-i fie milă de odrasla pântecelui ei? Dar chiar dacă o femeie ar uita acestea, Eu pe tine nu te voi uita! zice Domnul. †
- Iată, pe palmele Mele am zugrăvit zidurile tale şi tu fără’ ncetare îmi eşti înainte. †
- Curând vei fi zidit de către cei ce te-au dărâmat, iar cei ce te-au pustiit vor ieşi din tine.
- Ridică-ţi ochii împrejur şi vezi-i pe toţi: iată, s’au adunat şi au venit la tine. Aşa cum viu sunt Eu – zice Domnul –, astfel te vei îmbrăca tu cu ei toţi ca şi cu o podoabă şi cu ei te vei încinge ca o mireasă cu frumuseţea. †
- Că locurile tale pustiite şi cele risipite şi cele dărâmate vor fi acum prea strâmte pentru cei ce le locuiesc, iar cei ce te mâncau vor fi îndepărtaţi de la tine.
- Căci fiii tăi pe care i-ai pierdut vor zice în urechile tale: „Locul e prea strâmt pentru mine, fă-mi loc, ca să pot locui!…”.
- Iar tu vei zice în inima ta: „Cine mi i-a născut mie pe aceştia? că eu stearpă am fost, şi văduvă ; cine mi i-a adus? şi singură am rămas: aceştia unde erau?”. †
- Aşa zice Domnul, chiar Domnul: – Iată, Eu îmi ridic mâna spre neamuri şi semnalul spre insule Mi-l voi înălţa şi ele’n sânul lor îţi vor aduce fiii şi pe umeri fiicele ţi le vor purta. †
- Regi vor fi dătătorii tăi de hrană şi regine te vor alăpta; pân’ la pământ se vor pleca înainte-ţi şi praful picioarelor tale îl vor linge; şi tu vei cunoaşte că Eu sunt Domnul, iar cei ce Mă aşteaptă nu se vor ruşina. †
- Oare va lua cineva prăzi de la un uriaş? şi dacă pe nedrept cade unul rob, oare va scăpa? †
- Că aşa zice Domnul: – De va robi cineva un uriaş, va lua prăzi, iar cel ce le ia de la un om tare, acela va scăpa; căci Eu sunt Cel ce-ţi va judeca pricina şi Eu sunt Cel care-i va scăpa pe fiii tăi. †
- Cei ce te-au necăjit îşi vor mânca propria lor carne şi ca pe vinul cel nou îşi vor bea sângele şi se vor îmbăta; şi tot trupul va cunoaşte că Eu, Domnul, Eu sunt Cel ce te izbăveşte pe tine şi Cel ce ţine pe palme tăria lui Iacob. †