Isaia 14
- Şi Dumnezeu va avea milă de Iacob şi iarăşi îl va alege pe Israel şi ei se vor odihni în ţara lor; şi străinul se va lipi de ei, de casa lui Iacob se va lipi.
- Şi neamurile îi vor lua şi-i vor duce în locul lor ; şi le vor moşteni şi se vor înmulţi pe pământul lui Dumnezeu cu slugi şi slujnice; şi cei ce i-au robit le vor fi robi şi pe cei ce i-au stăpânit îi vor stăpâni. †
- Şi’n ziua aceea va fi că Dumnezeu te va odihni din mâhnirea şi din mânia ta şi din greaua robie în care le-ai robit. †
- Iar plângerea aceasta o vei lua împotriva regelui Babilonului şi vei zice în ziua aceea: – Cum s’a isprăvit cu hrăpăreţul şi cum s’a isprăvit cu cel ce îmboldea! †
- Domnul a sfărâmat jugul păcătoşilor, jugul principilor. †
- Lovind un neam întru mânie, cu rană de nevindecat, lovind un neam cu plagă plină de mânie, care nu i-a cruţat, el s’a odihnit în linişte.
- Tot pământul strigă cu veselie;
- până şi arborii Libanului s’au bucurat de tine, cedrii Libanului, zicând: – De când tu te-ai aşternut la odihnă, nimeni nu s’a ridicat să ne taie! †
- Iadul cel de jos s’a amărât întâmpinându-te; laolaltă cu tine s’au sculat toţi uriaşii care au stăpânit pământul, cei ce i-au scos din scaunele lor pe toţi regii neamurilor. †
- Toţi vor răspunde şi-ţi vor zice: – Şi tu, ca şi noi, ai fost luat în robie, şi tu te-ai numărat printre noi; †
- slava ta s’a pogorât la iad, în iad ţi s’a pogorât veselia cea multă; sub tine putrejune vor aşterne, viermii ca o cergă te vor acoperi. †
- Cum a căzut din cer Luceafărul cel ce răsărea dimineaţa! Cel ce tuturor neamurilor le trimitea porunci, acum e zdrobit la pământ. †
- Dar tu ai zis în cugetul tău: – În cer mă voi sui, deasupra stelelor cerului îmi voi aşeza tronul, pe muntele cel înalt voi şedea, deasupra munţilor înalţi cei dinspre miazănoapte; †
- deasupra norilor mă voi ridica, fi-voi asemenea Celui-Preaînalt… †
- Dar acum tu în iad te vei pogorî, în chiar temeliile pământului. †
- Cei ce te vor vedea se vor mira de tine şi vor zice: – Oare acesta e omul care zguduia pământul şi făcea regatele să tremure?
- El e cel ce a pustiit o lume’ntreagă şi i-a surpat cetăţile, iar pe cei ce erau în robie nu i-a eliberat.
- Toţi regii neamurilor au adormit în cinste, fiece om la casa lui;
- dar tu lepădat vei fi în munţi, precum un stârv dezgustător, la grămadă cu o droaie de morţi care au fost trecuţi prin sabie în prăbuşirea lor spre iad. †
- Aşa cum haina mânjită cu sânge nu e curată, tot astfel nici tu nu eşti curat, fiindcă tu Mi-ai nimicit ţara şi Mi-ai măcelărit poporul; tu nu vei dura în vreme veşnică, tu, sămânţă rea. †
- Pregăteşte-ţi copiii să fie ucişi pentru păcatele tatălui lor, pentru ca ei să nu se ridice şi să moştenească pământul şi să umple pământul de războaie. †
- Şi Mă voi ridica împotriva lor – zice Domnul Atotţiitorul – şi numele lor îl voi nimici, şi rămăşiţa şi sămânţa; acestea zice Domnul. †
- Şi voi pustii ţinutul Babilonului, aşa încât aricii să locuiască acolo, şi de nimic se va face, şi-l voi face groapă de nămol spre nimicire. †
- Acestea zice Domnul Atotţiitorul: – Aşa cum am zis, întocmai va fi; şi cum am plănuit, aşa va rămâne:
- Să-i nimicesc pe Asirieni din pământul Meu şi din munţii Mei; şi fi-vor ei să fie călcaţi în picioare şi jugul le va fi luat şi luată va fi slava de pe umerii lor. †
- Acesta-i planul pe care Domnul l-a plănuit asupra lumii în întregul ei; şi aceasta este mâna cea ridicată asupra tuturor neamurilor lumii.
- Fiindcă cine oare va strica ceea ce Dumnezeu cel sfânt a plănuit? iar mâna Lui cea înaltă, cine o va întoarce? †
- În anul în care regele Ahaz a murit, cuvântul acesta s’a făcut: †
- Nu vă veseliţi, voi, cei de alt neam, pentru aceea că jugul celui ce vă lovea s’a sfărâmat; că din sămânţa şarpelui vor ieşi pui de aspidă, iar din puii acestora vor ieşi şerpi zburători. †
- Şi cei săraci vor fi hrăniţi prin el şi sărmanii se vor odihni în pace; dar el cu foame îţi va omorî sămânţa, iar rămăşiţa ta o va nimici. †
- Urlaţi, voi, porţi ale cetăţilor!; să se tulbure cetăţile şi să strige, şi chiar cei de alt neam, toţi; că fum vine de la miazănoapte şi nu-i nici o putinţă de scăpare.
- Şi ce vor răspunde regii neamurilor? Că Domnul a întemeiat Sionul, şi prin El se vor mântui umiliţii poporului. †