Isaia 18

7 versete·citire ~1 min

  1. Vai ţie, pământ al corăbiilor întraripate de dincolo de râurile Etiopiei,
  2. cel ce trimite soli pe calea mării şi scrisori de papirus pe faţa apei; că soli iuţi vor alerga la neam semeţ şi la popor străin şi bădăran. Ce e’n spatele lui?: Neam de la care nimic nu mai e de aşteptat, întins la pământ.
  3. Acum râurile pământului fi-vor toate ca ale unei ţări locuite; ţara lor va fi ca atunci când un semn se ridică din munte: ca un sunet de trâmbiţă se va auzi.
  4. Că aşa mi-a zis mie Domnul: – Tare temei va fi în cetatea Mea, ca lumina căldurii de amiază şi ca un nor de rouă în ziua secerişului, aşa va fi.
  5. Înainte de cules, când floarea s’a ’mplinit şi agurida a dat în floare şi floarea a odrăslit, atunci el va tăia cu cosoarele struguraşii, iar crenguţele le va lua şi le va tăia;
  6. şi de-a valma le va lăsa păsărilor cerului şi fiarelor pământului; şi păsările cerului şi fiarele pământului vor veni asupră-le.
  7. În vremea aceea I se vor aduce Domnului Atotţiitorului daruri de la un popor necăjit şi strâmtorat şi de la un popor mare de-acum şi în veacul vecilor; un neam cu nădejde, dar încă întins la pământ, care se află de-o parte a râului acestui pământ, în locul unde se află numele Domnului Atotţiitorului, muntele Sion.