Isaia 29

24 versete·citire ~3 min

  1. Vai cetăţii Ariel , cu care David a purtat război! An de an strângeţi-vă roadele, căci veţi mânca împreună cu Moab!
  2. Că mult voi necăji Eu Arielul; a Mea va fi tăria şi avuţia lui.
  3. Şi te voi împresura cum a făcut-o David, şi cu bulumaci te voi înconjura şi turnuri îţi voi ridica împrejur.
  4. Şi cuvintele tale vor fi umilite pân’la pământ; şi în pământ se vor afunda cuvintele tale; şi glasul tău va fi ca al celor ce vorbesc din pământ, pân’la faţa pământului glasul tău se va micşora.
  5. Bogăţia necredincioşilor va fi ca praful de pe roată, iar mulţimea celor ce te asupresc va fi ca spulberul ţărânii; ca o împunsătură repede va fi
  6. de la Domnul Atotţiitorul. Că fi-va cercetare cu tunet şi cu cutremur şi cu vuiet mare, volbură învăluindu-se năprasnic şi pară de foc mistuind.
  7. Şi bogăţia tuturor neamurilor laolaltă, câte s’au luptat împotriva Arielului şi toate câte s’au războit cu Ierusalimul şi toate câte s’au adunat împotriva lui şi i-au adus necazuri, toate vor fi ca ale unuia ce visează noaptea în somn;
  8. fi-vor precum cei ce beau şi mănâncă în vis, iar când se trezesc, iată că visul a fost zadarnic; precum însetatul care visează că bea şi când se trezeşte e tot însetat şi vede că sufletul său în zadar a poftit: aşa va fi bogăţia tuturor neamurilor câte s’au războit împotriva muntelui Sion.
  9. Pierdeţi-vă curajul, uluiţi-vă şi supuneţi-vă, dar nu din băutură tare sau din vin.
  10. Că Domnul v’a adăpat cu un duh al părerii de rău; şi El va închide ochii lor şi ochii profeţilor şi pe ai dregătorilor care văd lucruri tainice.
  11. Iar cuvintele acestea vor fi pentru voi cum sunt cuvintele acestei cărţi pecetluite asupra căreia, dacă-i va fi dată unui ştiutor de carte cu îndemnul: „Citeşte-o!”, el va zice: „Nu pot să o citesc, căci e pecetluită”.
  12. Şi va fi dată cartea aceasta în mâna unui om care nu ştie carte şi i se va spune: „Citeşte-o!”, iar el va răspunde: „Nu ştiu carte”.
  13. Şi a zis Domnul: – Poporul acesta se apropie de Mine cu gura şi Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui e departe de Mine; dar zadarnic Mă cinsteşte învăţând porunci şi învăţături omeneşti.
  14. De aceea, iată, Eu Îmi voi pune în gând să strămut poporul acesta, şi-l voi strămuta; pierde-voi înţelepciunea înţelepţilor, iar deşteptăciunea celor deştepţi o voi ascunde.
  15. Vai celor ce-şi adâncesc sfatul, dar nu prin Domnul! Vai celor ce fac sfat într’ascuns şi ale căror lucruri sunt în întuneric şi vor zice: „Cine ne-a văzut?” sau: „Cine ne va şti, pe noi şi ceea ce facem noi?”.
  16. Oare vă veţi socoti ca lutul olarului? Un lucru plăsmuit îi va spune oare celui ce l-a plăsmuit: „Nu tu m’ai plăsmuit!”? sau făptura, celui ce a făcut-o: „Nu cu înţelepciune m’ai făcut!”?.
  17. Nu e oare încă puţin, şi Libanul se va schimba ca muntele Carmel şi Carmelul se va socoti ca un crâng?
  18. Şi’n ziua aceea surzii vor auzi cuvintele cărţii, şi cei din întuneric şi cei din negură; şi ochii orbilor vor vedea;
  19. şi cu veselie se vor bucura săracii de dragul Domnului, iar cei fără nădejde între oameni se vor umple de bucurie.
  20. Nelegiuitul s’a făcut de nimic, trufaşul a pierit, nimiciţi au fost cei ce’ntru răutate săvârşesc fărădelege,
  21. precum şi cei care-i fac pe oameni să păcătuiască prin cuvânt; iar pe cei ce mustră prin pieţe îi va da peste cap, pentru că’ntru nedreptate l-au dat la o parte pe cel drept.
  22. De aceea, aşa zice Domnul despre casa lui Iacob, cel pe care l-a ales din Avraam: – Nu acum va fi ruşinat Iacob şi nu acum îşi va schimba Israel înfăţişarea,
  23. ci, atunci când fiii lor vor vedea lucrurile Mele, de dragul Meu Îmi vor sfinţi numele şi-L vor sfinţi pe Sfântul lui Iacob şi de Dumnezeul lui Israel se vor teme.
  24. Şi cei ce rătăcesc cu duhul vor cunoaşte înţelegerea, cei ce cârtesc vor învăţa ascultarea, iar limbile gângave se vor învăţa să grăiască pace.