Psalmii 88

52 versete·citire ~4 min

Milele Tale, Doamne, în veac le voi cânta, cu gura mea din neam în neam voi vesti adevărul Tău. †
Că ai zis: „Mila pe veci se va zidi, în ceruri se va întări adevărul Tău. †
Făcut-am legământ cu aleşii Mei, juratu-M’am lui David, robul Meu: †
– Până’n veac îţi voi întări seminţia şi din neam în neam îţi voi zidi tronul”. †
Cerurile vor mărturisi minunile Tale, Doamne, şi adevărul Tău în adunarea sfinţilor. †
Că cine fi-va în nori asemenea Domnului? şi cine se va asemăna cu Domnul între fiii lui Dumnezeu? †
Dumnezeu, Cel preamărit în sfatul sfinţilor, mare este şi de temut peste toţi cei dimprejurul Său. †
Doamne, Dumnezeul puterilor, cine este asemenea Ţie? Tare eşti, Doamne, şi adevărul Tău e împrejurul Tău. †
Tu stăpâneşti puterea mării, pornirea valurilor ei Tu o potoleşti. †
Tu l-ai smerit pe cel mândru ca pe un rănit, cu braţul puterii Tale Ţi-ai risipit vrăjmaşii. †
Ale Tale sunt cerurile, al Tău este pământul; lumea şi plinirea ei Tu le-ai întemeiat, †
miazănoaptea şi marea Tu le-ai făcut, Taborul şi Ermonul în numele Tău se vor bucura.
Al Tău este braţul care are putere; întărească-se mâna Ta, dreapta Ta să se înalţe!
Dreptatea şi judecata sunt temelia tronului Tău, mila şi adevărul vor merge înaintea feţei Tale. †
Fericit e poporul care cunoaşte strigăt de bucurie; Doamne, în lumina feţei Tale vor merge
şi întru numele Tău ziua’ntreagă se vor bucura şi întru dreptatea Ta se vor înălţa.
Că Tu eşti lauda puterii lor şi întru bunăvoinţa Ta ni se va înălţa nouă fruntea. †
Că de la Domnul ne este apărarea, de la Sfântul lui Israel, Împăratul nostru. †
Pe-atunci le-ai grăit în vedenii sfinţilor Tăi şi ai zis: „Celui puternic i-am dat ajutor, pe cel ales din poporul Meu l-am înălţat;
pe robul Meu David l-am aflat, cu untdelemnul Meu cel sfânt l-am uns; †
pentru că mâna Mea îi va veni într’ajutor şi braţul Meu îl va întări; †
duşmanul nu va avea nici un spor împotrivă-i şi nici fiul nelegiuirii nu-i va mai face rău; †
pe vrăjmaşii lui îi voi despica înaintea feţei sale şi pe cei ce-l urăsc îi voi pune pe fugă.
Şi adevărul Meu şi mila Mea cu el vor fi şi fruntea lui în numele Meu se va înălţa;
şi mâna lui o voi pune’n mare şi dreapta lui o voi pune’n râuri. †
El mă va chema : – Tatăl meu eşti Tu, Dumnezeul meu şi ocrotitorul mântuirii mele! †
Pe el Mi-l voi face întâi-născut, mai înalt decât regii pământului; †
în veac îi voi păstra mila Mea şi legământul Meu credincios îi va fi;
seminţia lui o voi aşeza în veacul veacului şi tronul său ca zilele cerului. †
Dacă fiii lui vor părăsi legea Mea şi nu vor umbla după judecăţile Mele, †
de vor necinsti dreptăţile Mele şi poruncile Mele nu le vor păzi,
atunci cu toiag le voi cerceta fărădelegile şi cu biciuiri păcatele; †
dar mila Mea nu o voi risipi de la ei, nici nu voi fi nedrept întru adevărul Meu, †
nici legământul nu Mi-l voi necinsti, iar cele ce ies din buzele Mele nu le voi desfiinţa. †
Juratu-M’am odată întru sfinţenia Mea că lui David nu îi voi minţi;
seminţia lui în veac va dura şi tronul său va fi ca soarele înaintea Mea †
şi ca luna pe’ntotdeauna aşezată şi martor credincios în cer”. †
Dar Tu Te-ai lepădat de unsul Tău şi l-ai înjosit şi Te-ai aruncat asupră-i; †
legământul robului Tău l-ai rupt şi sfântul său locaş pe pământ l-ai batjocorit. †
Toate gardurile i le-ai doborât, întăriturile lui i le-ai făcut spaimă.
Toţi cei ce treceau pe drum l-au jefuit, ocară li s’a făcut el vecinilor săi. †
Dreapta celor ce-l necăjesc ai înălţat-o, pe toţi vrăjmaşii lui i-ai veselit;
ajutorarea săbiei lui ai luat-o de la el şi-n război nu l-ai ajutat.
Stării lui de curăţie i-ai pus capăt, tronul i l-ai doborât la pământ;
zilele vieţii i le-ai micşorat, ruşine ai revărsat asupră-i. †
Până când, Doamne, Te’ndepărtezi întru totul? până când mânia Ta ca focul se va aprinde? †
Aminteşte-Ţi ce anume e fiinţa mea; oare’n zadar i-ai făcut Tu pe toţi fiii oamenilor?
Cine este omul care va trăi şi nu va vedea moartea şi sufletul şi-l va izbăvi din mâna iadului ? †
Unde sunt, Doamne, milele Tale de odinioară pe care’ntru adevărul Tău i le-ai jurat lui David? †
Adu-Ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi pe care eu de la multe neamuri o port în sân, †
de ocara cu care vrăjmaşii Tăi m’au ocărât, cu care au ocărât reîmpăcarea unsului Tău. †
Binecuvântat este Domnul în veci! Amin! Amin!