Psalmii 106
- Mărturisiţi-vă Domnului, că este bun, că în veac este mila Lui! †
- S’o spună cei ce-au fost izbăviţi de Domnul, cei pe care El i-a izbăvit din mâna vrăjmaşului. †
- Din ţări i-a adunat, de la răsărit şi de la apus, de la miazănoapte şi de la mare . †
- Ei au rătăcit prin pustie, în pământ fără de apă, fără să afle vreo cale spre cetate de locuit. †
- Flămânzind şi însetând, sufletul în ei li se sfârşea. †
- Şi în necazul lor au strigat către Domnul, iar El i-a scăpat din nevoile lor †
- şi i-a călăuzit pe calea cea dreaptă, aşa ca ei să poată merge spre o cetate de locuit. †
- Să-I dăm Domnului mulţumire pentru milele Sale şi pentru minunile Sale spre fiii oamenilor, †
- că suflet însetat a săturat şi suflet flămând a umplut de bunătăţi.
- Cei ce şedeau în întuneric şi în umbra morţii , ferecaţi în sărăcie şi fier, †
- – fiindcă amarnici se făcuseră împotriva spuselor lui Dumnezeu şi mâniaseră sfatul Celui-Preaînalt,
- da, în muncă grea li se înjosise inima, slăbeau şi nu era cine să-i ajute – †
- în necazul lor au strigat către Domnul şi El i-a mântuit din nevoile lor
- şi i-a scos din întuneric şi din umbra morţii şi legăturile lor le-a rupt în bucăţi. †
- Să-I dea ei Domnului mulţumire pentru milele Sale şi pentru minunile Sale spre fiii oamenilor,
- că porţi de aramă a sfărâmat şi zăvoare de fier a rupt.
- El i-a ajutat să iasă din calea fărădelegii lor, că pentru fărădelegile lor fuseseră umiliţi;
- sufletul lor a urât orice fel de mâncare şi s’au apropiat pân’la porţile morţii; †
- şi’n necazul lor au strigat către Domnul şi El i-a mântuit din nevoile lor;
- L-a trimis pe Cuvântul Său şi El i-a vindecat şi i-a izbăvit din stricăciunile lor. †
- Să-I dea ei Domnului mulţumire pentru milele Sale şi pentru minunile Sale spre fiii oamenilor
- şi jertfă de laudă să-I jertfească şi’ntru bucurie să vestească lucrurile Sale. †
- Cei ce se coboară la mare în corăbii făcându-şi lucrarea lor în ape multe, †
- aceia au văzut lucrurile Domnului şi minunile Lui întru adânc; †
- El a zis, şi vânt de furtună s’a stârnit şi valurile mării s’au înălţat; †
- pân’la ceruri se urcă şi până’n adâncuri se coboară, iar sufletul lor în tot ce e mai rău li se topea;
- tulburaţi erau şi se clătinau ca omul când e beat şi toată înţelepciunea le-a fost înghiţită. †
- Şi’n necazul lor au strigat către Domnul şi El i-a scos din necazurile lor;
- El i-a poruncit furtunii, şi ea s’a făcut adiere şi valurile ei au tăcut; †
- şi ei s’au veselit că se alinaseră, iar El i-a călăuzit la limanul vrerii Sale.
- Să-I dea ei Domnului mulţumire pentru milele Sale, pentru minunile Sale spre fiii oamenilor;
- să-L înalţe în adunarea poporului, în scaunul bătrânilor să-L laude.
- El a prefăcut râuri în albii pustii, curgeri de ape, în pământ însetat, †
- pământ roditor, în sărătură, din pricina răutăţii celor ce locuiesc pe el. †
- El a prefăcut un pustiu în iezere de apă, şi pământ scorojit, în curgeri de ape, †
- şi i-a aşezat acolo pe cei flămânzi; iar ei au întemeiat cetăţi de locuit
- şi au semănat ţarine şi au sădit vii şi au făcut roadă de sămânţă.
- Iar El i-a binecuvântat, şi ei s’au înmulţit foarte şi numărul vitelor lor nu l-a micşorat.
- Şi ei din nou au fost împuţinaţi şi încovoiaţi de necazuri, rele şi dureri. †
- Dispreţ au revărsat asupra mai-marilor lor, iar El i-a făcut să rătăcească în pământ neumblat, unde nu-i nici o cărare. †
- Dar pe cel sărac l-a ajutat să iasă din sărăcie şi familia i-a făcut-o cât o turmă. †
- Vedea-vor drepţii şi se vor veseli şi toată fărădelegea îşi va astupa gura. †
- Cine este oare înţelept şi va păzi aceste lucruri şi va pricepe milele Domnului? †