Luca 12

59 versete·citire ~6 min

Între timp, adunându-se mulţime de oameni – atât de mare încât se călcau unii pe alţii –, Iisus a început să le vorbească mai întâi ucenicilor Săi: „Feriţi-vă de aluatul fariseilor, care este făţărnicia; †
că nimic nu este acoperit care să nu se descopere şi nimic ascuns care să nu fie cunoscut. †
De aceea, câte aţi spus la întuneric se vor auzi la lumină; şi ceea ce aţi vorbit la ureche, în cămări, se va propovădui de pe acoperişuri. †
Dar vă spun Eu vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după aceea nimic mai mult nu pot face. †
Vă voi arăta însă de cine să vă temeţi: Temeţi-vă de acela care, după ce a ucis, are putere să arunce în gheenă; da, v’o spun Eu vouă, de acela să vă temeţi! †
Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Şi nici una din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu; †
cât despre voi, şi perii capului vostru, toţi sunt număraţi. Să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii. †
Dar vă spun: Pe tot cel ce Mă va mărturisi pe Mine înaintea oamenilor, şi Fiul Omului îl va mărturisi înaintea îngerilor lui Dumnezeu. †
Iar cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, lepădat va fi înaintea îngerilor lui Dumnezeu. †
Oricine va spune un cuvânt împotriva Fiului Omului, va fi iertat; dar cel ce va blasfemia împotriva Duhului Sfânt, nu va fi iertat. †
Iar când vă vor duce în sinagogi şi la dregători şi la stăpâniri, nu vă îngrijiţi cum sau ce să răspundeţi sau ce să spuneţi, †
că Duhul Sfânt, în chiar ceasul acela, vă va învăţa ce trebuie să spuneţi”. †
Zisu-I-a cineva din mulţime: „Învăţătorule, spune-i fratelui meu să împartă moştenirea cu mine”.
Iar El i-a zis: „Omule, cine M’a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?” †
Şi a zis către ei: „Luaţi seama şi păziţi-vă de toată lăcomia, căci viaţa cuiva nu stă în prisosul avuţiilor sale”. †
Şi le-a spus această parabolă: „Unui om bogat i-a rodit din belşug ţarina. †
Şi el cugeta în sine, zicând: Ce voi face, că n’am unde să-mi adun roadele? †
Şi a zis: Aceasta voi face: Strica-voi hambarele mele şi mai mari le voi zidi şi-mi voi strânge acolo tot grâul meu şi bunătăţile mele; †
şi-i voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea, veseleşte-te!… †
Dar Dumnezeu i-a zis: Nebunule!, în noaptea aceasta îţi vor cere sufletul. Şi cele ce-ai pregătit ale cui vor fi? †
Aşa se întâmplă cu cel ce-şi adună sieşi comori, şi nu întru Dumnezeu se îmbogăţeşte”. †
Şi a zis către ucenicii Săi: „De aceea vă spun: Nu purtaţi grijă pentru viaţa voastră ce veţi mânca, nici pentru trupul vostru cu ce vă veţi îmbrăca. †
Viaţa este mai mult decât hrana şi trupul decât îmbrăcămintea. †
Priviţi la corbi, că nici nu seamănă, nici nu seceră; ei n’au cămară, nici hambar, şi Dumnezeu îi hrăneşte. Cu mult altceva sunteţi voi decât păsările! †
Şi cine dintre voi, purtându-şi de grijă, poate să-i adauge staturii sale un cot? †
Deci, dacă nici cel mai mic lucru nu-l puteţi face, de ce duceţi voi grijă de celelalte? †
Priviţi crinii cum cresc; nu torc, nici nu ţes, dar vă spun Eu vouă că nici Solomon, în toată slava lui, nu s’a îmbrăcat ca unul din ei. †
Iar dacă iarba, care azi e pe câmp iar mâine se aruncă în cuptor, Dumnezeu aşa o îmbracă, cu cât mai mult pe voi, puţin-credincioşilor? †
Şi să nu căutaţi voi ce veţi mânca şi ce veţi bea, şi nu fiţi îngrijoraţi, †
că pe toate acestea păgânii lumii le caută; dar Tatăl vostru ştie că aveţi nevoie de ele; †
ci căutaţi mai întâi împărăţia Lui, şi toate acestea vi se vor adăuga. †
Nu te teme, turmă mică, pentru că Tatăl vostru a binevoit să vă dea împărăţia. †
Vindeţi-vă averile şi daţi milostenie; faceţi-vă pungi care nu se învechesc, comoară nesfârşită în ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie n’o strică; †
fiindcă unde vă este comoara, acolo va fi şi inima voastră. †
Să vă fie mijlocurile’ncinse şi făcliile aprinse; †
şi fiţi asemenea oamenilor care-şi aşteaptă stăpânul când se va întoarce de la nuntă, ca venind el şi bătând, îndată să-i deschidă. †
Fericiţi sunt servii aceia pe care stăpânul, când vine, îi va afla priveghind. Adevăr vă spun, că se va încinge şi-i va pune la masă şi, venind lângă ei, le va sluji. †
Fie că va veni la straja a doua, fie că va veni la straja a treia, fericiţi sunt ei de-i va găsi aşa. †
Dar s’o ştiţi pe asta, că de-ar şti stăpânul casei în care ceas vine furul, ar veghea şi n’ar lăsa să i se spargă casa. †
Aşadar, şi voi fiţi gata, că Fiul Omului vine în ceasul în care nu gândiţi”. †
Şi I-a zis Petru: „Doamne, parabola aceasta o spui pentru noi, sau şi pentru toţi?”
Şi a zis Domnul: „Cine este iconomul credincios şi înţelept pe care stăpânul îl va pune peste slugile sale, ca să le dea la vreme măsura lor de grâu? †
Fericit este servul acelaa pe care, când vine stăpânul său, îl va găsi făcând aşa. †
Adevăr vă spun că peste toate avuţiile sale îl va pune. †
Dar dacă servul acela va zice în inima sa: Stăpânul meu întârzie să vină!, şi va începe să-i bată pe slujitori şi pe slujnice şi să mănânce şi să bea şi să se îmbete, †
veni-va stăpânul acelui serv în ziua în care el nu gândeşte şi în ceasul în care el nu ştie şi-l va tăia în două, iar partea lui o va pune cu cei necredincioşi. †
Şi servul acela care a ştiut voia stăpânului şi n’a pregătit nimic, nici n’a făcut după voia lui, mult va fi bătut. †
Iar cel care n’a ştiut, dar a făcut lucruri vrednice de bătaie, puţin va fi bătut. De la cel căruia i s’a dat mult, mult se va cere; şi de la cel căruia i s’a încredinţat mult, mai mult se va cere. †
Foc am venit s’arunc pe pământ, şi cât aş vrea să fie-acum aprins!
Şi cu botez am a Mă boteza, şi câtă nerăbdare am până ce se va’mplini! †
Pare-vi-se c’am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci dezbinare. †
Că de’acum înainte cinci într’o casă vor fi dezbinaţi: trei contra doi şi doi contra trei. †
Dezbinaţi vor fi tatăl împotriva fiului şi fiul împotriva tatălui, mama împotriva fiicei şi fiica împotriva mamei, soacra împotriva nurorii sale şi nora împotriva soacrei”. †
Dar şi mulţimilor le spunea: „Când vedeţi un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceţi că vine ploaie, şi aşa este; †
iar când vedeţi vântul suflând de la miazăzi, ziceţi că va fi arşiţă, şi aşa este. †
Făţarnicilor! Faţa pământului şi a cerului ştiţi s’o desluşiţi, dar vremea aceasta, pe ea cum de nu ştiţi s’o desluşiţi? †
Dar de ce nu judecaţi prin voi înşivă ce este drept?
Şi când mergi cu pârâşul tău la judecător, dă-ţi silinţa ca pe drum să te scuturi de elb, ca nu cumva să te târască la judecător şi judecătorul să te dea pe mâna temnicerului şi temnicerul să te-arunce’n temniţă. †
Îţi spun Eu ţie: Nu vei ieşi de-acolo până ce nu vei plăti şi cel din urmă ban”. †