Înţelepciunea lui Iisus Sirah 10
- Cârmuitorul înţelept îşi învaţă poporul, iar cârmuirea omului priceput e bine statornicită. †
- Cum e cârmuitorul, aşa-i sunt şi cârmuiţii: cum e primarul, aşa-s locuitorii. †
- Un rege neînvăţat îşi prăbuşeşte poporul; cetatea propăşeşte prin iscusinţa celor ce o conduc. †
- În mâna Domnului e cârmuirea pământului: El ridică la timp cârmuitorul potrivit. †
- Izbânda unui om e în mâna Domnului; El este Cel ce-i dă cărturarului mărire. †
- Nu-ţi urî aproapele, oricare i-ar fi nelegiuirile, şi să nu faci nimic când ţi-ai ieşit din fire. †
- Trufia nu-i plăcută nici lui Dumnezeu, nici omului; pentru amândoi, nedreptatea e o greşală. †
- Stăpânia trece de la un neam la altul datorită nedreptăţilor, sălbăticiilor şi banilor. †
- De ce atâta trufie în cel ce e pământ şi cenuşă, un ins căruia, încă viu, îi putrezesc măruntaiele? †
- Boala lungă îşi bate joc de doctor; un ins e astăzi rege, dar mâine va muri.
- Când omul moare, aceasta moşteneşte: gândaci, sălbăticiuni şi viermi.
- Începutul trufiei omului este a-L părăsi pe Domnul şi a-şi ţine inima departe de Cel ce l-a făcut;
- căci păcatul e începutul trufiei, iar purtătorul ei revarsă urâciune; iată de ce Domnul le-a adus [trufaşilor] pedepse straşnice †
- Domnul a surpat scaunele celor puternici şi’n locul lor i-a pus pe cei blânzi. †
- Domnul a smuls rădăcinile păgânilor şi’n locul lor i-a sădit pe cei smeriţi. †
- Domnul a răsturnat ţările păgânilor şi le-a nimicit pân’la temeliile pământului. †
- Pe mulţi i-a slăbit şi i-a nimicit şi le-a şters amintirea de pe pământ. †
- Trufia n’a fost făcută pentru oameni, şi nici mânia cea iute pentru cei născuţi din femei.
- Care neam e vrednic de cinste?: neamul omenesc. care neam e vrednic de cinste?: cei ce se tem de Domnul. Care neam e vrednic de dispreţ?: neamul omenesc. care neam e vrednic de dispreţ?: cei ce calcă poruncile. †
- În mijlocul fraţilor săi, cârmuitorul se bucură de cinste, şi tot aşa, în ochii săi, cei ce se tem de Domnul. †
- Frica de Domnul este începutul ridicării, iar împietrirea şi trufia sunt începutul căderii.
- Fie că omul e bogat, nobil sau sărac, lauda lui e frica de Domnul. †
- Nu-i bine să dispreţuieşti un sărac înţelept, după cum nu-i potrivit să cinsteşti un păcătos. †
- Om mare, judecător sau puternic, toţi sunt vrednici de cinste, dar nici unul nu-i mai mare decât cel ce se teme de Domnul. †
- Un rob înţelept are în slujba sa oameni liberi, iar omul învăţat nu cârteşte. †
- Să nu faci pe’nţeleptul când eşti la lucrul tău, să nu te umfli’n pene când eşti la strâmtoare.
- Mai bun e cel ce munceşte şi are de toate decât cel ce se umflă’n pene şi n’are de nici unele. †
- Fiule, în smerenie înalţă-ţi sufletul şi cinsteşte-l după vrednicia lui. †
- Cine oare-l va îndreptăţi pe cel ce păcătuieşte împotriva sufletului său? şi cine-l va cinsti pe cel ce-şi face viaţa de ocară?
- Săracului i se dă cinste pentru iscusinţa minţii sale, bogatului, pentru avuţiile lui. †
- Cel ce se bucură de cinste în sărăcie, cu cât mai mult în bogăţie? cel dispreţuit în bogăţie, cu câţ mai mult în sărăcie? †