Proverbele lui Solomon 29

28 versete·citire ~2 min

  1. Unul care mustră e mai bun decât un îndărătnic; când cel din urmă se pomeneşte’n foc, nici un leac nu se află. †
  2. Când drepţii sunt lăudaţi, popoarele se bucură; dar când necredincioşii stau la cârmă, oamenii plâng. †
  3. Când un om iubeşte înţelepciunea, tatăl său se veseleşte; dar cel ce nutreşte târfe îşi va pierde avutul. †
  4. Un rege drept înalţă o ţară, iar un om nelegiuit o dărâmă. †
  5. Cel ce pregăteşte o plasă în calea prietenului său, în picioarele lui şi-o pune.
  6. Mare e laţul în drumul păcătosului; dar dreptul în bucurie şi’n desfătare va fi. †
  7. Omul drept ştie cum să le facă judecată săracilor; necredinciosul însă nu are priceperea de a o cunoaşte; săracului nu-i este dat să aibă minte pricepută. †
  8. Nelegiuiţii au aprins cetatea, iar înţelepţii au stins mânia. †
  9. Omul înţelept va judeca neamuri; dar netrebnicul, furios fiind, râde şi nu se teme.
  10. Oamenii sângeroşi îl urăsc pe cel cuvios, dar cei drepţi îi caută sufletul. †
  11. Nemintosul îşi dă pe faţă toată mânia, dar înţeleptul, numai o parte. †
  12. Când un rege îşi pleacă urechea la vorba nedreaptă, toţi supuşii lui sunt nişte nelegiuiţi. †
  13. Când creditorul şi datornicul se întâlnesc laolaltă, Domnul îi cercetează pe amândoi. †
  14. Când regele îi judecă pe săraci întru adevăr, mărturia este însuşi tronul său. †
  15. Bătăile şi mustrările dau înţelepciune, dar copilul care umblă de capul lui îşi face părinţii de râs. †
  16. Când se înmulţesc necredincioşii se înmulţesc păcatele; dar când aceia cad, drepţii se umplu de frică. †
  17. Ceartă-l pe fiul tău şi el îţi va da odihnă şi frumuseţe îi va da sufletului tău. †
  18. Neamului nelegiuit să nu-i fii tălmaci; dar cel ce păzeşte legea e omul cel mai fericit. †
  19. Sluga îndărătnică nu ştie de cuvânt; chiar dacă-l înţelege, tot nu ascultă.
  20. Dacă vezi un om grăbit la vorbă să ştii că nemintosul are mai multă nădejde decât el. †
  21. Cel ce din pruncie duce viaţă uşuratică va deveni slugă, iar în cele din urmă se va plânge pe sine. †
  22. Omul furios stârneşte certuri, iar supărăciosul adânceşte păcatul. †
  23. Mândria îl umileşte pe om, dar Domnul îi ţine’n cinste pe cei smeriţi la cuget. †
  24. Cel ce se face părtaş cu hoţul îşi urăşte sufletul; iar dacă a auzit de o punere la cale şi nu va sufla o vorbă †
  25. de frica sau ruşinea oamenilor, se va prăbuşi; dar cel care-şi pune încrederea în Domnul, acela se va veseli. †
  26. Necredinţa îl face pe om să se poticnească; dar cel ce se încrede în Stăpânul său se va mântui.
  27. Mulţi se gudură pe lângă feţele cârmuitorilor, dar dreptatea omului de la Domnul vine. †
  28. Omul nedrept e urâciune’n faţa celui drept, iar nelegiuitului urâciune îi este calea cea dreaptă. †