Proverbele lui Solomon 20
- Neastâmpărat lucru este vinul şi plină de nemăsură-i beţia, dar fiece nebun se prinde’n mreaja lor. †
- Ameninţarea regelui nu se deosebeşte de răcnetul leului, iar cel care-l întărâtă păcătuieşte împotriva propriului său suflet. †
- E o cinste pentru om să urască sudălmile, dar tot cel fără minte cu unele ca acestea se încurcă.
- Când e ocărât, trândavul nu se ruşinează; aşa-i şi cu cel ce se împrumută cu grâu la seceriş.
- Apă adâncă e sfatul în inima omului, iar cel înţelept o scoate afară. †
- Mare lucru şi de cinste e omul milostiv, dar greu e de găsit omul credincios. †
- Cel ce umblă neprihănit întru dreptate fericiţi îi va lăsa pe copiii săi. †
- Când şade pe tron un rege drept nici un lucru rău nu-i poate sta înainte. †
- Cine se poate lăuda că are inima curată? sau cine va cuteza să spună că e curat de păcate? †
- Lumina celui ce vorbeşte de rău pe tată sau pe mamă se va stinge şi luminile ochilor săi întuneric vor vedea. †
- Porţia dobândită cu grabă la’nceput nu va fi binecuvântată la sfârşit.
- Să nu zici: – Mă voi răzbuna pe duşmanul meu!, ci aşteaptă-L pe Domnul, ca El să te-ajute. †
- Cântarul mare şi mic şi greutăţile de două mărimi necurate-s amândouă în faţa Domnului, iar cei le fac, în năravurile lor se vor împiedica. †
- Dreaptă e calea tânărului [care umblă] cu cel cuvios.
- Urechea aude şi ochiul vede, amândouă sunt lucrul Domnului. †
- Nu iubi clevetirea, ca să nu pieri; deschide-ţi ochii şi te satură de pâine.
- „Rău!, rău!”, zice cel ce cumpără, dar după ce pleacă îşi freacă mâinile.
- Există aur şi belşug de pietre scumpe, dar vase de cinste sunt buzele pricepute.
- Ia-i haina celui ce s’a pus chezaş pentru un străin; spre binele celui necunoscut, ia-i un zălog. †
- Dulce îi este omului pâinea înşelăciunii, dar mai apoi i se va umple gura de pietriş.
- În sfat se întemeiază ce-ai de gând să faci, cu planuri înţelepte se face războiul. †
- Cel ce trădează tainele adunării vorbeşte’n doi peri; cu cel ce are mereu gura deschisă nu te amesteca. †
- Urâciune Îi este Domnului cântarul dublu, iar cumpăna înşelătoare nu este bună’n ochii Lui. †
- Umbletele omului sunt îndreptate de Dumnezeu; atunci, cum poate un muritor să priceapă căile Sale? †
- Cursă îi este omului graba de a aduce la altar ceva din bunurile sale, căci după ce a făgăduit s’ar putea să-i pară rău. †
- Regele înţelept e o vânturătoare pentru cei necredincioşi şi vârtej aduce asupră-le. †
- Suflare oamenilor le este lumina Domnului, cea care sfredeleşte adâncurile inimii. †
- Mila şi adevărul îi stau de pază regelui şi tronul său îl vor înconjura cu dreptate. †
- Înţelepciunea e podoaba tinerilor, iar părul cărunt e slava bătrânilor. †
- Zdruncinări şi sfărâmări se abat asupra celor răi şi răni întru adâncurile lăuntrului lor.
