Matei 26
- Şi după ce a sfârşit Iisus toate cuvintele acestea, le-a zis ucenicilor Săi: †
- „Ştiţi că peste două zile vor fi Paştile şi Fiul Omului Se va da să fie răstignit”. †
- Atunci arhiereii şi bătrânii poporului s’au adunat în curtea arhiereului care se numea Caiafa †
- şi împreună s’au sfătuit ca prin vicleşug să-L prindă pe Iisus şi să-L omoare. †
- Dar ziceau: „Nu în ziua praznicului, ca să nu se facă tulburare în popor”. †
- Şi fiind Iisus în Betania, în casa lui Simon Leprosul, †
- a venit la El o femeie având un alabastru cu mir de mare preţ şi l-a turnat pe capul lui Iisus, pe când El şedea la masă. †
- Şi văzând ucenicii, au murmurat: „Pentru ce risipa aceasta?, †
- că mirul acesta se putea vinde scump, iar banii să se dea săracilor”. †
- Dar Iisus, ştiindu-le gândul, le-a zis: „De ce-i faceţi supărare femeii? că bun lucru a făcut ea pentru Mine; †
- că pe săraci îi aveţi pururea cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi purureaa. †
- Că ea, turnând acest mir pe trupul Meu, spre îngroparea Mea a făcut-o. †
- Adevăr vă spun: Oriunde se va propovădui Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut ea, spre pomenirea ei”. †
- Atunci unul din cei doisprezece, cel numit Iuda Iscarioteanul, ducându-se la arhierei †
- le-a zis: „Ce vreţi să-mi daţi, şi eu vi-l voi da în mână?” Iar ei i-au dat treizeci de arginţi. †
- Şi de atunci el căuta un prilej potrivit ca să-L dea în mâna lor. †
- Iar în ziua cea dintâi a Azimelor au venit ucenicii la Iisus şi I-au zis: „Unde voieşti să-Ţi pregătim să mănânci Paştile?” †
- Iar El le-a zis: „Mergeţi în cetate, la cutare, şi spuneţi-i: Învăţătorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine voi face Paştile, cu ucenicii Mei”. †
- Şi ucenicii au făcut precum le-a poruncit Iisus şi au pregătit Paştile. †
- Iar când s’a făcut seară, a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. †
- Şi pe când mâncau, Iisus le-a zis: „Adevăr vă grăiesc că unul dintre voi Mă va vinde”. †
- Şi ei, întristându-se foarte, au început să-I zică fiecare: „Doamne, nu cumva sunt eu?…”. †
- Iar El, răspunzând, a zis: „Cel care a întins cu Mine în blid, acela Mă va vinde. †
- Fiul Omului merge precum este scris despre El. Dar vai acelui om prin care Fiul Omului e vândut; bine-i era aceluia de nu s’ar fi născut”. †
- Şi răspunzând Iuda, cel care L-a vândut, I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?…”. Răspunsu-i-a Iisus: „Tu ai zis”. †
- Iar pe când mâncau ei, Iisus, luând pâine şi binecuvântând, a frânt şi le-a dat ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi, acesta este Trupul Meu”. †
- Şi luând paharul şi mulţumind, le-a dat, zicând: „Beţi dintru acesta toţi, †
- că acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noib, carele pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor. †
- Şi vă spun Eu vouă că de acum nu voi mai bea din acest rod al viţei până în ziua aceea când îl voi bea cu voi, nou, întru împărăţia Tatălui Meu”. †
- Şi după ce au cântat imnuri, au ieşit la Muntele Măslinilor. †
- Atunci Iisus le-a zis: „În această noapte, voi toţi vă veţi poticni întru Mine, că scris este: Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile turmei. †
- Dar după ce voi învia, voi merge mai înaintea voastră în Galileea”. †
- Iar Petru, răspunzând, I-a zis: „Dacă toţi se vor poticni întru Tine, eu niciodată nu mă voi poticni”. †
- Zisu-i-a Iisus: „Adevăr îţi spun că în această noapte, mai înainte de a cânta cocoşul, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine”. †
- Petru I-a zis: „Chiar de-ar trebui să mor împreună cu Tine, de Tine nu mă voi lepăda”. Şi toţi ucenicii au zis la fel. †
- Atunci Iisus a mers împreună cu ei într’un loc numit Ghetsimani şi le-a zis ucenicilor: „Şedeţi aici, până ce Mă voi duce acolo ca să Mă rog”. †
- Şi luând cu Sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a prins a se întrista şi a se mâhni. †
- Atunci le-a zis: „Întristat de moarte Îmi este sufletul. Rămâneţi aici şi privegheaţi împreună cu Mine”. †
- Şi mergând puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ, rugându-Se şi zicând: „Părintele Meu, de este cu putinţă, treacă pe-alături de Mine paharul acesta!… Dar nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu”. †
- Şi a venit la ucenici şi i-a găsit dormind şi i-a zis lui Petru: „Aşa, un ceas n’aţi fost în stare să privegheaţi împreună cu Mine! †
- Privegheaţi şi vă rugaţi, ca să nu intraţi în ispită. Că duhul este osârduitor, dar trupul, neputincios”. †
- Ducându-Se iarăşi, a doua oară, S’a rugat, zicând: „Părintele Meu, de nu-i cu putinţă să treacă pe-alături de Mine acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta!” †
- Şi venind iarăşi, i-a aflat dormind, că le erau ochii îngreuiaţi. †
- Şi lăsându-i, iarăşi S’a dus şi S’a rugat a treia oară, spunând aceleaşi cuvinte. †
- Apoi a venit la ucenici şi le-a zis: „De-acum dormiţi şi odihniţi-vă!… Iată, ceasul s’a apropiat şi Fiul Omului Se va da în mâinile păcătoşilor. †
- Sculaţi-vă să mergem; iată, s’a apropiat cel care Mă vinde…”. †
- Şi pe când El încă vorbea, iată, a venit Iuda, unul din cei doisprezece, şi împreună cu el o gloată mare cu săbii şi cu ciomege, trimişi de arhierei şi de bătrânii poporului. †
- Iar trădătorul le dăduse un semn, zicând: „Cel pe care-l voi săruta, acela este; prindeţi-l”. †
- Şi venind îndată la Iisus, I-a zis: „Bucură-te, Învăţătorule!” Şi L-a sărutat. †
- Iar Iisus i-a zis: „Prietene, pentru ce ai venit?” Atunci ei, apropiindu-se, au pus mâinile pe Iisus şi L-au prins. †
- Şi iată, unul dintre cei ce erau cu Iisus, întinzând mâna, şi-a scos sabia şi a lovit pe sluga arhiereului şi i-a tăiat urechea. †
- Atunci Iisus i-a zis: „Întoarce sabia ta la locul ei, că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. †
- Sau crezi cumva că nu pot să-L rog pe Tatăl Meu şi să-Mi trimită acum mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri?
- Dar cum se vor plini Scripturile, că aşa trebuie să fie?” †
- În ceasul acela a zis Iisus către gloată: „Ca la un tâlhar aţi ieşit, cu săbii şi ciomege, ca să Mă prindeţi. În fiecare zi şedeam învăţând în templu şi n’aţi pus mâna pe Mine. †
- Dar toate acestea s’au făcut ca să se plinească Scripturile profeţilor”. Atunci toţi ucenicii L-au lăsat şi au fugit. †
- Iar cei ce L-au prins pe Iisus L-au dus la Caiafa, arhiereul, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrânii. †
- Iar Petru L-a urmat de departe, până la curtea arhiereului; şi intrând înlăuntru, şedea cu slugile, ca să vadă sfârşitul. †
- Iar arhiereii, bătrânii şi tot sinedriul căutau mărturie mincinoasă împotriva lui Iisus, ca să-L omoare. †
- Şi n’au găsit, deşi veniseră mulţi martori mincinoşi. Mai pe urmă însă au venit doi †
- şi au zis: „Acesta a spus: Pot să dărâm templul lui Dumnezeu şi în trei zile să-l zidesc”. †
- Şi ridicându-se arhiereul, I-a zis: „Nu răspunzi nimic la ceea ce mărturisesc aceştia împotriva ta?” †
- Dar Iisus tăcea. Şi arhiereul I-a zis: „Juru-te pe Dumnezeu Cel-Viu să ne spui nouă dacă eşti tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu”. †
- Iisus i-a răspuns: „Tu ai zisc. Dar vă mai spun Eu vouă: De acum Îl veţi vedea pe Fiul Omului şezând de-a dreapta Puterii şi venind pe norii cerului”. †
- Atunci arhiereul şi-a sfâşiat veşmintele, zicând: „A spus o blasfemie! Ce nevoie mai avem de martori? Iată, acum i-aţi auzit blasfemia! †
- Ce părere aveţi?” Iar ei, răspunzând, au zis: „Vinovat este de moarte!” †
- Atunci L-au scuipat în obraz şi L-au bătut cu pumnii; iar unii Îi dădeau palme, †
- zicând: „Profeţeşte-ne, Hristoase, care este cel ce te-a lovit?”… †
- Iar Petru şedea afară, în curte. Şi o slujnică s’a apropiat de el, zicând: „Şi tu erai cu Iisus Galileeanul!” †
- Dar el s’a lepădat în faţa tuturor, zicând: „Nu ştiu ce spui”. †
- Şi ieşind el la poartă, l-a văzut alta şi le-a spus celor de acolo: „Şi acesta era cu Iisus Nazarineanul!” †
- Şi iarăşi s’a lepădat cu jurământ: „Nu-l cunosc pe omul acesta!” †
- Iar după puţin, apropiindu-se cei ce stăteau acolo, i-au zis lui Petru: „Cu adevărat, şi tu eşti dintre ei, că şi graiul tău te vădeşte”. †
- Atunci el a început a se blestema şi a se jura: „Nu-l cunosc pe omul acesta!”… Şi îndată a cântat cocoşul. †
- Şi Petru şi-a adus aminte de cuvântul lui Iisus, Care-i spusese: „Mai înainte de a cânta cocoşul, tu de trei ori te vei fi lepădat de Mine”. Şi ieşind afară, a plâns cu amar. †
