Ioan 12

50 versete·citire ~5 min

Deci cu şase zile înainte de Paşti , Iisus a venit în Betania, unde era Lazăr, cel pe care-l înviase din morţi. †
Şi I-au făcut acolo cină; şi Marta slujea. Şi Lazăr era unul dintre cei ce şedeau la masă cu El. †
Atunci Maria, luând o litră cu mir de nard curat, de mult preţ, a uns picioarele lui Iisus şi le-a şters cu părul capului ei; iar casa s’a umplut de mireasma mirului. †
Dar Iuda Iscarioteanul, unul dintre ucenicii Săi – cel care avea să-L vândă –, a zis: †
„De ce nu s’a vândut mirul acesta cu trei sute de dinari şi să-i fi dat săracilor?” †
Iar el a zis aceasta nu pentru că îi era lui grijă de săraci, ci pentru că era fur şi, având punga , vămuia ce se punea într’însa. †
A zis deci Iisus: „Las-o, că pentru ziua îngropării Mele l-a păstrat; †
că pe săraci îi aveţi pururea cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi pururea”. †
Atunci mulţime mare de Iudei a aflat că El este acolo şi au venit nu numai pentru Iisus, ci să-l vadă şi pe Lazăr pe care El îl înviase din morţi. †
Iar arhiereii au pus la cale ca şi pe Lazăr să-l omoare,
căci din pricina lui mulţi dintre Iudei mergeau şi credeau în Iisus. †
A doua zi, marea mulţime care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim,
au luat ramuri de finic şi au ieşit în întâmpinarea Lui şi strigau: „Osana!, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului!” şi: „Împăratul lui Israel!” †
Şi Iisus, găsind un asin tânăr, a şezut pe el, precum este scris: †
Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine şezând pe mânzul asinei. †
Pe acestea ucenicii Săi nu le-au înţeles de la’nceput; dar când S’a preamărit Iisus, atunci şi-au adus ei aminte că acestea pentru El erau scrise şi că pe acestea le-au făcut ei pentru El . †
Drept aceea, mulţimea care era cu El când l-a strigat pe Lazăr din mormânt şi l-a înviat din morţi dădea mărturie; †
de aceea L-a şi întâmpinat mulţimea, pentru că auzise că El a făcut această minune. †
Atunci fariseii ziceau între ei: „Vedeţi că’ntru nimic nu vă este de folos!, iată că lumea s’a dus după el!…”.
Şi erau nişte Elini, din cei ce se suiseră la sărbătoare să se’nchine .
Deci aceştia au venit la Filip, care era din Betsaida Galileii, şi l-au rugat, zicând: „Doamne, vrem să-L vedem pe Iisus”. †
Filip a venit şi i-a spus lui Andrei; şi Andrei şi Filip au venit şi I-au spus lui Iisus.
Iar Iisus le-a răspuns, zicând: „A venit ceasul ca Fiul Omului să fie preamărit. †
Adevăr, adevăr vă spun: Dacă bobul de grâu care cade’n pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce roadă multă. †
Cel ce-şi iubeşte viaţa, O va pierde; dar cel ce-şi urăşte viaţa în lumea aceasta, O va păstra pentru viaţa veşnicăg. †
Dacă-Mi slujeşte cineva, să-Mi urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă-Mi slujeşte cineva, Tatăl Meu îl va cinsti. †
Acum sufletul Meu e tulburat, şi ce voi zice?: Izbăveşte-Mă, Părinte, de ceasul acesta?… Dar Eu pentru aceasta am venit în ceasul acesta! †
Părinte, preamăreşte-Ţi numele!…”. Atunci a venit glas din cer, zicând: „L-am şi preamărit, şi iarăşi îl voi preamări!” †
Iar mulţimea care sta şi care auzise, zicea: „Tunet a fost!” Alţii ziceau: „Înger I-a grăit!” †
Iisus, răspunzând, a zis: „Nu pentru Mine a fost glasul acesta, ci pentru voi. †
Acum este judecata acestei lumi; acum stăpânitorul lumii acesteiah va fi aruncat afară. †
Iar Eu, când mă voi înălţa de pe pământ, pe toţi îi voi trage la Mine”. †
Iar pe aceasta o zicea arătând cu ce moarte avea să moară. †
I-a răspuns deci mulţimea: „Noi am auzit din lege că Hristosul rămâne în veac; cum de zici tu că Fiul Omului trebuie să se înalţe? Cine este acesta, Fiul Omului?” †
Atunci le-a zis Iisus: „Încă puţină vreme Lumina este cu voi. Umblaţi cât aveţi Lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul. Şi cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge. †
Cât aveţi Lumina, credeţi în Lumină, ca să fiţi fii ai Luminii”. Acestea le-a vorbit Iisus; şi, plecând, S’a ascuns de ei. †
Şi cu toate că atâtea minuni a făcut El în faţa lor, ei tot nu credeau într’Însul. †
Ca să se plinească cuvântul profetului Isaia, pe care l-a zis: Doamne, cine i-a dat crezare auzului nostru? Şi cui i s’a descoperit braţul Domnului? †
De aceea nu puteau să creadă, că a mai zis Isaia: †
El ochii lor i-a orbit şi inima lor a împietrit-o, pentru ca ei cu ochii să nu vadă şi cu inima să nu’nţeleagă, ca nu cumva ei să-şi revină şi Eu să-i vindec. †
Pe acestea le-a zis Isaia când I-a văzut slava şi a grăit despre El. †
Totuşi, şi dintre căpetenii mulţi au crezut într’Însul, dar n’o mărturiseau din pricina fariseilor, ca să nu fie izgoniţi din sinagogă; †
căci ei au iubit slava oamenilor mai mult decât slava lui Dumnezeu. †
Iar Iisus a strigat şi a zis: „Cel ce crede în Mine, nu în Mine crede, ci în Cel ce M’a trimis pe Mine. †
Şi cel ce Mă vede pe Mine Îl vede pe Cel ce M’a trimis pe Mine. †
Eu, Lumină am venit în lume, pentru ca tot cel ce crede în Mine să nu rămână în întuneric. †
Şi dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, Eu nu-l judec; că n’am venit să judec lumea, ci să mântuiesc lumea. †
Pe cel ce se leapădă de Mine şi nu primeşte cuvintele Mele, are cine să-l judece: cuvântul pe care Eu l-am grăit, acela îl va judeca în ziua de apoi; †
pentru că Eu nu de la Mine am grăit, ci Tatăl, Cel ce M’a trimis, El Mi-a poruncit ce să spun şi ce să grăiesc. †
Şi ştiu că porunca Lui este viaţă veşnică. Aşadar, ceea ce grăiesc Eu: precum Mi-a spus Mie Tatăl, aşa grăiesc”. †