Avdia 1
- Vedenia lui Avdia.Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu către Idumeea : O veste auzit-am de la Domnul, iar El solie a trimis la neamuri: Sculaţi-vă, şi noi să ne sculăm asupră-i cu război ! †
- Iată, că mic Eu te-am făcut între popoare, dar mare eşti în cei ce nu-ţi dau cinste. †
- Cu inima-ţi trufaşă te-ai ridicat pe tine, tu, cel ce-ţi ai sălaşul în găurile stâncilor, cel ce-ţi înalţi sălaşul şi’n inima ta zici: „Pe mine, cine oare putea-va să mă culce cu fruntea la pământ ?”. †
- Chiar dacă vei urca precum vultùrul şi dacă’n stele îţi vei pune cuibul, de-acolo te voi doborî, grăieşte Domnul. †
- Dacă la tine hoţi ar fi intrat sau niscaiva tâlhari în timpul nopţii, tu unde-ai fi fugit? N’ar fi furat destule pentru ei? Şi de-ţi veneau culegători de struguri, n’ar fi lăsat ei oare un ciorchine ? †
- Cum fost-a cercetat Esau şi cum i s’au aflat cele ascunse?
- Pân’la hotare te-au trimis ; acei cu care-aveai un legământ: ţi-au stat chiar împotrivă; fârtaţii tăi de pace s’au ridicat pe slăbiciunea ta şi curse ţi-au întins pe dedesubt; în ei nu ai cu cin’să te’nţelegi. †
- În ziua-aceea – zice Domnul – îi voi stârpi pe înţelepţii din Idumeea şi tot ce e pricepere în muntele lui Esau. †
- Vitejii tăi se vor speria, cei din Teman, că om va fi să piară din muntele lui Esau. †
- Pentru măcelul şi păcatul împotriva fratelui tău Iacob acoperit vei fi’n ruşine şi vei pieri pe’ntotdeauna. †
- Din ziua’n care stat-ai împotrivă, în ziua când străinii îi robeau tăria şi puterea, când străinii îi năvăleau prin porţi şi aruncau la sorţi Ierusalimul, erai şi tu ca unul dintre ei .
- Nu te uita la ziua fratelui în ziua’mpotrivirii şi nu te’nveseli de fiii lui Iuda’n ziua nimicirii lor, şi nici să nu te umfli’n vorbe în ziua’n care au necazuri. †
- Prin porţile poporului să nu mergi în ziua’n care urlă de durere; nu te uita la adunarea lor în ziua nimicirii lor, şi nici să le ataci puterea în ziua când ei pier.
- Nici să le stai la trecători ca să-i omori pe cei ce scapă, nici să-i opreşti pe cei ce fug în ziua de necaz. †
- Căci ziua Domnului e-aproape, ea, peste neamurile toate: cum ai făcut, aşa-ţi va fi; cu ce-ai plătit, aceea se va’ntoarce în capul tău . †
- Că-aşa precum tu ai băut în muntele cel sfânt al Meu, tot astfel neamurile toate vor bea vin; vor bea şi vor turna pe gât şi fi-vor ca şi cum n’au fost . †
- Dar sus, în muntele Sion, acolo fi-va mântuire şi sfânt locaş va fi acolo; casa lui Iacob îi va stăpâni pe cei ce-au stăpânit-o. †
- Casa lui Iacob foc va fi, casa lui Iosif, flăcără, dar casa lui Esau, o mirişte; şi-asupra ei se vor aprinde şi fi-va c’o vor mistui; şi’n casa lui Esau nu vor mai fi ogoare pentru grâu, căci Domnul a grăit.
- Cei din Negheb vor stăpâni muntele lui Esau şi cei ce-s în câmpie pe cei de neam străin. Şi muntele lui Efraim îl vor avea în stăpânire, şi câmpul din Samaria şi pe Veniamin, precum şi Galaadul.
- Şi-aceasta fi-va stăpânirea, a celor ce-au fost robi, fiii lui Israel: ţara Canaaneenilor, până la Sarepta; cei ce’n Ierusalim au fost robiţi: ei, pân’ la Efratà; tot ei vor stăpâni cetăţile Neghebului. †
- Şi cei scăpaţi se vor sui din muntele Sionului ca să se răzbune pe muntele lui Esau; şi-a Domnului va fi împărăţia. †