2 Paralipomena 25
- Amasia avea douăzeci şi cinci de ani când a început să domnească; şi a domnit în Ierusalim vreme de douăzeci şi nouă de ani. Pe mama sa o chema Iehoadan şi era din Ierusalim. †
- El a făcut ceea ce e drept în ochii Domnului, dar nu cu inimă plină. †
- Şi a fost că după ce a devenit stăpân pe putere, şi-a ucis slugile care-i omorâseră tatăl; †
- dar pe fiii lor nu i-a ucis, după legământul legii Domnului, aşa cum este scris în porunca Domnului Care a zis: „Părinţii să nu fie daţi morţii pentru vina copiilor, şi nici copiii să nu fie daţi morţii pentru vina părinţilor, ci fiecare să moară pentru păcatul său”. †
- Amasia a adunat casa lui Iuda şi, potrivit cu familia fiecăruia, i-a rânduit căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute în întregul Iuda şi în Ierusalim. Şi i-a numărat pe cei de la douăzeci de ani în sus şi a aflat că erau trei sute de mii de inşi în stare să meargă la război, purtând suliţă şi pavăză.
- De asemenea, a tocmit din Israel, cu plată, o sută de mii de războinici, pentru o sută de talanţi de argint.
- Dar un om al lui Dumnezeu a venit la el, zicând: „O, rege, oastea lui Israel să nu meargă cu tine, căci Domnul nu este cu Israel şi nici cu vreunul din fiii lui Efraim;
- dacă tu îţi faci socoteala că te întăreşti cu ei, Domnul te va înfrânge de dinaintea vrăjmaşilor, că de la Domnul vin puterea şi biruinţa”. †
- Şi a zis Amasia către omul lui Dumnezeu: „Dar ce voi face cu suta de talanţi pe care am dat-o oastei lui Israel?” Iar omul lui Dumnezeu a zis: „Domnul poate să-ţi dea mai mult decât atât”.
- Atunci Amasia a despărţit oastea care-i venise din Efraim, ca să se întoarcă la locul ei; iar aceia s’au mâniat foarte tare pe Iuda, şi s’au întors furioşi la locul lor.
- Iar Amasia s’a îmbărbătat, şi-a luat poporul şi s’a dus în Valea Sării şi acolo i-a ucis pe fiii lui Seir, zece mii; †
- iar pe alţi zece mii, fiii lui Iuda i-au prins de vii şi i-au dus în vârful stâncii şi i-au aruncat de pe buza prăpastiei şi toţi s’au făcut bucăţi.
- Dar ostaşii pe care Amasia nu-i lăsase să meargă cu el la război au năvălit asupra cetăţilor lui Iuda, din Samaria până la Bet-Horon, şi au ucis în ele trei mii de oameni, luând şi multe prăzi.
- Şi a fost că după ce Amasia s’a întors de la războiul cu Idumeea, i-a adus acasă pe dumnezeii fiilor lui Seir şi i-a făcut ca fiindu-i dumnezei şi s’a plecat în faţa lor şi le-a adus jertfă.
- Atunci Domnul S’a mâniat pe Amasia şi a trimis la el un profet, zicându-i: „De ce i-ai căutat tu pe dumnezeii acelui popor, pe cei ce n’au fost în stare să-şi scape poporul din mâna ta?” †
- Şi a fost că după ce acesta a grăit, el i-a zis: „Te-am făcut eu cumva sfetnic al regelui?… Ia seama, ca nu cumva să fii biciuit!” Iar profetul s’a ferit, zicând: „Ştiu că [Domnul] vrea să te dea pierzării, de vreme ce ai făcut aceasta şi n’ai ascultat de sfatul meu”.
- Atunci Amasia, regele lui Iuda, s’a sfătuit cu ai săi şi a trimis soli la Ioaş – fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu –, regele lui Israel, zicând: „Vino, să ne vedem faţă către faţă”. †
- Dar Ioaş, regele lui Israel, a trimis la Amasia, regele lui Iuda, zicând: „Spinul Libanului a trimis să i se spună cedrului Libanului: – Dă-ţi fata după fiul meu! – Da, dar iată că vor veni fiarele sălbatice din câmpul Libanului… Şi au venit fiarele şi au călcat în picioare spinul!… †
- Tu ai zis: – Iată, eu am bătut Idumeea!… Inima te-a semeţit, acum şezi în casa ta! De ce să-ţi faci rău căutând prilej de ceartă? Că vei cădea, şi Iuda cu tine”. †
- Dar Amasia nu l-a ascultat (că de la Domnul a fost ca el să fie dat în mâinile vrăjmaşilor, de vreme ce el îi căutase pe dumnezeii Idumeilor). †
- Aşa că Ioaş, regele lui Israel, s’a ridicat; el şi Amasia, regele lui Iuda, s’au văzut faţă către faţă le Bet-Şemeş, în Iuda. †
- Dar Iudeii au fost bătuţi de către Israeliţi, aşa că fiecare a fugit la cortul său. †
- Iar Amasia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, fiul lui Ohozia, a fost prins acolo, la Bet-Şemeş, de către Ioaş, regele lui Israel, care l-a dus la Ierusalim; acesta a dărâmat zidul Ierusalimului, de la poarta lui Efraim până la poarta din colţ: patru sute de coţi. †
- Şi a luat tot aurul şi argintul şi toate vasele câte s’au găsit în templul Domnului, la Obed-Edom, şi în vistieriile casei regale, precum şi ostateci, şi s’a întors la Samaria. †
- Iar Amasia, regele lui Iuda, fiul lui Ioaş, a mai trăit încă cincisprezece ani după moartea lui Ioaş, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel. †
- Celelalte fapte ale lui Amasia, atât cele dintâi cât şi cele din urmă, sunt scrise în Cartea regilor lui Iuda şi ai lui Israel. †
- La vremea când Amasia s’a îndepărtat de Domnul s’a făcut împotriva lui o uneltire, iar el a fugit din Ierusalim în Lachiş; şi au trimis după el în Lachiş şi l-au ucis acolo. †
- Şi l-au adus pe cai şi l-au îngropat în cetatea lui David, laolaltă cu părinţii săi. †
