2 Corinteni 8
- Şi vă facem cunoscut, fraţilor, harul lui Dumnezeu care-a fost dat în Bisericile Macedoniei; †
- că’n multul lor necaz cu care-au fost încercaţi, prisosul şi adânca lor sărăcie au sporit la ei în bogăţia dărniciei. †
- Că de voia lor au dat – v’o mărturisesc –, după putere şi peste putere, †
- cu multă rugăminte cerându-ne favoarea de a lua şi ei parte la ajutorarea sfinţilor . †
- Şi-au făcut-o nu după cum am nădăjduit noi, ci pe ei înşişi s’au dat mai întâi Domnului şi apoi nouă, prin voia lui Dumnezeu.
- Aşa încât l-am rugat pe Tit ca şi’ntre voi să ducă la bun sfârşit darul acesta, aşa cum mai înainte l-a început. †
- Ci precum întru toate prisosiţi – în credinţă, în cuvânt, în cunoştinţă, în toată sârguinţa, în iubirea voastră către noi – aşa şi’n acest dar să prisosiţi. †
- N’o spun ca pe o poruncă, ci ca prin sârguinţa altora să pun la’ncercare şi curăţia iubirii voastre.
- Căci cunoaşteţi harul Domnului nostru Iisus Hristos; că El, bogat fiind, a sărăcit de dragul vostru, pentru ca voi prin sărăcia Lui să vă îmbogăţiţi. †
- Şi’n această privinţă vă dau un sfat: că aceasta vă este de folos vouă, cei ce încă de anul trecut aţi început nu numai să faceţi, ci şi să voiţi.
- Duceţi dar acum fapta până la capăt, aşa încât ardoarea voastră de a voi să fie tot una cu aceea de a şi îndeplini din ceea ce aveţi.
- Căci dacă e vorba de ardoare, ea e bineprimită după cât are cineva, nu după cât nu are. †
- Nu e vorba de a-i uşura pe alţii împovărându-vă pe voi, ci, deopotrivă,
- prisosul vostru în ceasul de acum să împlinească lipsa acelora, pentru ca şi prisosul lor să împlinească lipsa voastră; aşa se face potrivirea, †
- precum este scris: Celui cu mult nu i-a prisosit, şi celui cu puţin nu i-a lipsit. †
- Mulţumire fie-I adusă lui Dumnezeu, Cel ce a pus în inima lui Tit aceeaşi râvnă pentru voi, †
- că s’a’nvoit cu îndemnul nostru; dar făcându-se el şi mai sârguitor, de bună voie a plecat la voi. †
- Şi’mpreună cu el l-am trimis şi pe fratele a cărui laudă întru Evanghelie este’n toate Bisericile †
- – şi nu numai atât, dar a fost şi ales de către Biserici să ne fie însoţitor în călătoria acestui dar pe care noi îl slujim spre slava Domnului Însuşi şi’ntru ardoarea noastră –,
- prin aceasta ferindu-ne ca cineva să ne defaime în această strângere de daruri slujită de noi, †
- pentru că de cele bune ne’ngrijim nu numai în faţa Domnului, ci şi’n faţa oamenilor. †
- Şi’mpreună cu ei l-am trimis şi pe fratele nostru, căruia de multe ori în multe i-am încercat sârguinţa, dar care acum este şi mai sârguitor prin multa încredere pe care o are în voi.
- Aşa că dacă-i vorba de Tit, el e fârtatele meu şi împreună-lucrător la voi; dacă-i vorba de fraţii noştri, ei sunt trimişi ai Bisericilor, slavă a lui Hristos. †
- Arătaţi-le deci, în faţa Bisericilor, dovada iubirii voastre, ca şi pe aceea a laudei noastre pentru voi. †