1 Regi 13
- Saul era în vârstă de (nu se ştie câţi) ani când a devenit rege, şi a domnit (nu se ştie câţi) ani peste Israel .
- Saul şi-a ales trei mii de bărbaţi dintre oamenii lui Israel. Cu Saul erau două mii la Micmaş şi pe muntele Betel, iar o mie erau cu Ionatan în Ghibeea lui Veniamin; pe ceilalţi dintre poporeni i-a trimis pe fiecare la cortul său.
- Ionatan l-a izbit pe Nasib Filisteanul, care locuia în Ghibeea, iar Filistenii au auzit; iar Saul a trâmbiţat în toată ţara , zicând: „Evreii s’au răsculat !” †
- Şi tot Israelul a auzit vorbindu-se că Saul l-a bătut pe Nasib Filisteanul; şi cum Israelul fusese umilit de către Filisteni, fiii lui Israel s’au suit după Saul în Ghilgal.
- Iar Filistenii s’au adunat laolaltă să se bată cu Israel: treizeci de mii de care de luptă şi şase mii de călăreţi s’au ridicat împotriva lui Israel, şi popor mult ca nisipul de pe ţărmurile mării; şi s’au suit şi şi-au pus tabăra la Micmaş, spre miazăzi de Bet-Aven.
- Iar Israeliţii au văzut că sunt la strâmtoare şi că nu se pot apropia ; atunci poporul s’a ascuns prin peşteri şi prin crăpături şi prin stâncării şi prin şanţuri şi prin gropi; †
- iar cei ce trecuseră dincoace au trecut din nou Iordanul în ţinuturile Gad şi Galaad; Saul se afla încă la Ghilgal, iar poporul care era cu el s’a speriat.
- Şi şi-a luat un răgaz de şapte zile ca să-i stea mărturie, aşa cum spusese Samuel ; dar Samuel n’a venit la Ghilgal, aşa că poporul de pe lângă el s’a risipit. †
- Atunci Saul a zis: „Aduceţi ce trebuie, ca să aduc eu ardere-de-tot şi jertfă de pace!” Şi a jertfit ardere-de-tot.
- Şi după ce a sfârşit aducerea arderii-de-tot, iată că şi Samuel a sosit!; iar Saul a ieşit să-l întâmpine şi să-i ureze bun-venit .
- Dar Samuel i-a zis: „Ce-ai făcut?” Iar Saul a răspuns: „Am văzut că poporul de pe lângă mine se risipea şi că tu n’ai venit, aşa cum făgăduiseşi, la vremea rânduită, în timp ce Filistenii erau adunaţi la Micmaş.
- Şi am zis: Acum se vor năpusti Filistenii peste mine în Ghilgal, iar eu nu am cătat spre faţa Domnului; de aceea mi-am călcat pe inimă şi am adus ardere-de-tot ”.
- Samuel i-a zis atunci lui Saul: „Te-ai purtat nebuneşte, că n’ai păzit porunca pe care Domnul ţi-a dat-o!; chiar acum ar fi făcut Domnul ca domnia ta peste Israel să fie întărită până’n veac. †
- Acum însă domnia ta nu va putea să dureze, ci Domnul Îşi va căuta om după inima Sa; şi Domnul Îi va porunci să fie rege peste tot poporul Său, fiindcă tu n’ai păzit ceea ce ţi-a poruncit ţie Domnul”. †
- S’a ridicat Samuel şi a plecat din Ghilgal. Iar rămăşiţa poporului a mers după Saul să-i ajungă din urmă pe războinicii care plecaseră din Ghilgal spre Ghibeea lui Veniamin. Acolo a numărat Saul poporul ce se afla cu el: ca la şase sute de bărbaţi. †
- Saul, împreună cu Ionatan, fiul său, şi cu poporul ce se afla cu ei s’au oprit în Ghibeea lui Veniamin; şi plângeau; iar Filistenii îşi puseseră tabăra la Micmaş.
- Din latura Filistenilor au ieşit trei cete ca să prade: o ceată mergea pe drumul spre Ofra, din ţinutul Şual;
- altă ceată mergea pe calea Bet-Horonului, iar o alta mergea pe drumul înalt care se îndreaptă spre latura Ţeboimului.
- (În ţara lui Israel nu era de găsit atunci nici un meşter fierar, din pricină că Filistenii ziceau: „Nu cumva să-şi facă Evreii sabie sau suliţă” .
- Şi întregul Israel se cobora la Filisteni ca să-şi ascută fiecare secera şi sapa şi securea şi coasa;
- holdele erau gata de seceriş, iar uneltele lor [se preţuiau] la trei sicli pentru un fier de plug, şi tot aşa pentru o secure sau o seceră).
- Aşa se face că’n zilele războiului de la Micmaş nu se afla sabie sau suliţă în mâna întregului popor care era cu Saul şi cu Ionatan; ele se aflau numai la Saul şi la Ionatan, fiul său. †
- Atunci a ieşit unul din tabăra Filistenilor ca să treacă dincolo de Micmaş.