Baruh 2
- Aşadar, Domnul Şi-a plinit cuvântul pe care l-a grăit împotriva noastră, împotriva judecătorilor noştri – cei care l-au judecat pe Israel –, împotriva regilor noştri, împotriva mai-marilor noştri şi împotriva [tuturor] oamenilor din Israel şi din Iuda, †
- aducând asupra noastră nenorociri mari – aşa cum niciodată nu s’au întâmplat sub cer –, aşa cum s’au petrecut în Ierusalim, după cele scrise în legea lui Moise:
- să mănânce omul carnea fiului său şi carnea fiicei sale. †
- Şi i-a dat sub supuşenia tuturor regilor din preajma noastră, ca să fie de ocară şi pustiire printre popoarele dimprejur, cele prin care Domnul i-a risipit.
- Şi’n loc să fie stăpâni, ei au fost supuşi, de vreme ce noi am păcătuit împotriva Domnului, Dumnezeului nostru, prin aceea că nu am ascultat de glasul Lui. †
- Domnului, Dumnezeului nostru, dreptatea: nouă şi părinţilor noştri, ruşinea chipului, aşa cum e azi. †
- Venit-au peste noi toate relele pe care Domnul le-a rostit împotriva noastră,
- iar noi nu ne-am rugat Domnului, în aşa fel încât fiecare să se întoarcă de la cugetele inimii sale celei rele.
- Domnul este Cel ce a vegheat asupra nenorocirilor, Domnul le-a adus asupra noastră. Căci drept este Domnul în toate lucrurile pe care ni le-a poruncit, †
- dar noi n’am ascultat de glasul Lui, să umblăm în poruncile pe care El ni le-a pus în faţă. †
- Şi acum, Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu, Cel ce cu mână tare şi cu braţ înalt şi cu semne şi cu minuni şi cu mare putere l-ai scos pe poporul Tău din ţara Egiptului, Tu, Cel ce Ţi-ai făcut un nume aşa cum este astăzi, †
- Doamne, Dumnezeul nostru, am păcătuit, am fost lipsiţi de evlavie, nedrepţi am fost în toate poruncile Tale; †
- Întoarcă-se mânia Ta de la noi, că puţini am rămas printre neamurile în care Tu ne-ai risipit. †
- Ascultă, Doamne, rugăciunea şi cererea noastră, şi scoate-ne de dragul Tău şi fă să aflăm bunăvoinţă în faţa celor ce ne-au surghiunit,
- pentru ca să cunoască tot pământul că Tu eşti Domnul, Dumnezeul nostru, de vreme ce numele Tău este chemat peste Israel şi neamul său.
- Doamne, caută din locaşul Tău cel sfânt şi ia aminte spre noi; pleacă-Ţi, Doamne, urechea şi auzi †
- şi deschide-Ţi, Doamne, ochii şi priveşte!; că nu morţii din adânc – al căror duh le-a fost luat din măruntaie – îi vor da Domnului laudă sau dreptate, †
- ci sufletul copleşit de tristeţe, acei ce merg încovoiaţi şi vlăguiţi, ochii sleiţi şi sufletul – înfometat, aceia Iţi vor da, Doamne, laudă şi dreptate. †
- Că nu pentru dreptăţile părinţilor şi ale regilor noştri aşternem această cerere în faţa Ta, Doamne, Dumnezeul nostru, †
- ci pentru că Tu Ţi-ai trimis asupra noastră mânia şi furia, precum ai grăit prin robii Tăi profeţii, zicând:
- Aşa grăieşte Domnul: – Plecaţi-vă grumazul sub jug şi slujiţi-l pe regele Babilonului numai aşa veţi rămâne în ţara pe care Eu le-am dat-o părinţilor voştri; †
- dar dacă nu veţi asculta de glasul Domnului ca să-l slujiţi pe regele Babilonului, †
- voi face ca din cetăţile lui Iuda şi din preajma Ierusalimului să amuţească glasul veseliei şi glasul bucuriei, cântecul mirelui şi cântecul miresei, şi toată ţara va deveni o paragină fără locuitori. †
- Dar noi n’am ascultat de glasul Tău ca să-l slujim pe regele Babilonului, iar Tu ţi-ai plinit cuvintele pe care le-ai grăit prin robii Tăi profeţii, anume că oasele regilor noştri şi oasele părinţilor noştri vor fi scoase din locurile lor; †
- şi iată că sunt aruncate în arşiţa zilei şi în îngheţul nopţii, ale celor ce au murit în grele suferinţe prin foamete, prin sabie şi prin robie.
- Iar templul în care a fost chemat numele Tău l-ai adus în starea de acum, din pricina răutăţii casei lui Israel şi a casei lui Iuda.
- Cu toate că Tu, Doamne, Dumnezeul nostru, Te-ai purtat cu noi după mulţimea bunătăţii Tale şi după mila Ta cea mare,
- aşa cum ai grăit prin robul Tău Moise în ziua când i-ai poruncit să scrie legea în faţa fiilor lui Israel, zicând:
- „Dacă voi nu ascultaţi de glasul Meu, atunci, negreşit, această mare mulţime va fi restrânsă la un număr mic printre neamurile în care o voi risipi. †
- Eu ştiu că ei nu Mă vor asculta, fiindcă sunt un popor tare la cerbice; dar în ţara robiei lor se vor întoarce în propriul lor sine †
- şi vor cunoaşte că Eu sunt Domnul, Dumnezeul lor; şi le voi da o inimă şi urechi de auzit; †
- şi Mă vor lăuda în ţara înstrăinării lor şi-şi vor aduce aminte de numele Meu
- şi se vor căi de cerbicea lor cea tare şi de faptele lor cele rele, fiindcă îşi vor aminti de ce-au păţit părinţii lor care au păcătuit împotriva Domnului.
- Şi-i voi aduce înapoi în ţara pe care cu jurământ le-am făgăduit-o părinţilor lor – lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob – şi o vor stăpâni; şi-i voi înmulţi şi nu se vor împuţina. †
- Şi voi face cu ei legământ veşnic, ca Eu să le fiu Dumnezeu, iar ei să fie poporul Meu. Şi nu-l voi mai mişca pe poporul Meu Israel din ţara pe care le-am dat-o”. †