Amos 6

14 versete·citire ~2 min

  1. Vai celor ce urăsc Sionul şi-şi pun nădejdea’n muntele Samariei! Cules-au ce-aveau neamurile’n frunte şi au intrat în ei-înşişi .
  2. O, casa lui Israel, treceţi cu toţii la Calani şi de acolo treceţi la Hamat şi coborâţi de-acolo la Gatul Filistenilor – cele mai tari din toate aceste regate – şi vedeţi dacă hotarele lor sunt mai largi decât hotarele voastre . †
  3. Voi, cei ce vă apropiaţi ziua cea rea: cei ce se apropie şi se ating de sâmbetele mincinoase ,
  4. cei ce dorm în paturi de fildeş şi se dezmiardă’n aşternuturile lor, cei ce mănâncă iezi din turme şi viţei de lapte din mijlocul cirezilor, †
  5. cei ce bat din palme la sunetul ţimbalelor (ei au crezut că ele-s pe vecie, iar nu că-s trecătoare); †
  6. cei ce beau vinul strecurat şi cu uleiuri fragede se ung şi cărora nu le păsa de prăbuşirile lui Iosif . †
  7. Acum – şi de aceea – robi vor fi, ei, cei plecaţi din creştetul puterii, şi luat va fi pe’ntotdeauna nechezul cailor din Efraim.
  8. Că Domnul S’a jurat pe Sine-Însuşi – grăieşte Domnul, Atoateţiitorul Dumnezeu –: Dac’am urât trufiile lui Iacob, şi ţările dintr’însul le-am urât; de-aceea Eu voi nimici cetatea cu toţi cei ce’nlăuntru locuiesc. †
  9. Doar zece într’o casă de-ar rămâne, şi-aceia vor muri.
  10. Dar cei rămaşi vor fi lăsaţi la urmă şi rudele s’or agăţa de ei şi-i vor sili să scoată oasele din casă. Şi capilor din casă li s’o zice: – Mai este cineva cu tine? Şi-o zice-acela: – Nimeni altul! Şi-acela îi va zice: – Taci, ca nu cumva să-ţi iasă de pe buze numele Domnului !
  11. Că, iată, Domnul porunceşte: va bate casa mare cu spărturi şi pe cea mică cu surpări .
  12. Aleargă oare caii’n stâncărie? se ţin să nu necheze între iepe? Că’n calea voastră judecata nu-i judecată, ci mânie, iar roadele dreptăţii le-aţi prefăcut în fruct amar , †
  13. voi, cei pe care nici o vorbă nu poate să vă’nveselească ; voi, cei ce ziceţi: – Nu-i aşa că noi prin noi avem puterea?… †
  14. De-aceea, iată, o, casa lui Israel – El, Domnul zice, Atoateţiitorul –: Eu peste voi am să ridic un neam şi-acela vă va asupri să nu pătrundeţi, din Hamat pân’ la pârâul din Araba . †