4 Regi 19
- Şi a fost că dacă regele Iezechia a auzit acestea, şi-a sfâşiat hainele şi s’a îmbrăcat în sac şi s’a dus în templul Domnului. †
- Şi i-a trimis pe Eliachim, căpetenia curţii domneşti, pe Şebna grămăticul şi pe bătrânii preoţilor, îmbrăcaţi în sac, la Isaia profetul, fiul lui Amos . †
- Aceştia i-au zis: „Aşa grăieşte Iezechia: – Ziua de azi e o zi de necaz, de certare şi de mânie: copiii stau să se nască, dar mama n’are putere. †
- Poate că Domnul, Dumnezeul tău , va auzi cuvintele lui Rabşache, pe care regele Asirienilor, stăpânul său, l-a trimis să-L ocărască pe Dumnezeul-Cel-Viu, şi anume să-L ocărască chiar cu vorbele pe care Domnul, Dumnezeul tău, le-a auzit; aşadar, roagă-te Domnului, Dumnezeului tău, pentru aceştia care au rămas . †
- Aşa că servii regelui Iezechia au venit la Isaia. †
- Iar Isaia le-a zis: „Aşa să-i spuneţi domnului vostru: Aşa grăieşte Domnul: Să nu te temi de cuvintele pe care le-ai auzit, cu care M’au ocărât slugile regelui Asirienilor. †
- Iată, Eu voi trimite într’însul un duh şi va auzi o veste şi se va întoarce în ţara sa; şi acolo, în propria lui ţară, îl voi lovi Eu cu sabia”. †
- Aşa că Rabşache s’a întors şi l-a găsit pe regele Asiriei războindu-se împotriva Libnei – căci auzise că acesta a plecat din Lachiş †
- de îndată ce a auzit despre Tirhaca, regele Etiopienilor, spunându-se: „Iată, vine să te izbească”. Aşa că s’a întors şi a trimis soli la Iezechia, zicând: †
- „Aşa îi veţi grăi lui Iezechia, regele lui Iuda: – Să nu te amăgească Dumnezeul tău, în care te încrezi, spunând: Ierusalimul nu va fi dat în mâna regelui Asirienilor!… †
- Oare tu n’ai auzit despre tot ceea ce regii Asirienilor au făcut în toate ţările, cum le-au nimicit? iar tu crezi c’ai să scapi? †
- Oare dumnezeii neamurilor pe care părinţii mei le-au nimicit fost-au în stare să scape Gozanul şi Haranul şi Reţeful şi pe fiii lui Eden care erau în Telasar? †
- Unde e regele Hamatului? unde e regele Arpadului? şi unde-i regele cetăţii Sefarvaim, al Inei şi al Hevei?…”. †
- Iar Iezechia a luat scrisoarea din mâna solilor şi a citit-o; şi s’a suit în templul Domnului; şi acolo, înaintea Domnului, a deschis-o †
- şi a zis: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, Tu, Cel ce şezi pe heruvimi, doar Tu eşti Dumnezeu în toate împărăţiile pământului; Tu eşti Cel ce ai făcut cerul şi pământul. †
- Pleacă-Ţi, Doamne, auzul şi ia aminte; deschide-Ţi, Doamne, ochii şi vezi; şi auzi cuvintele lui Senaherib, pe care le-a trimis ca să-L ocărască pe Dumnezeul-Cel-Viu. †
- Că, într’adevăr, Doamne, regii Asirienilor au pustiit neamurile †
- şi pe dumnezeii lor i-au aruncat în foc; pentru că aceia nu sunt dumnezei, ci lucru de mâini omeneşti, din lemn şi din piatră; şi i-au nimicit. †
- Dar acum, Doamne, Dumnezeul nostru, scapă-ne din mâinile lor, pentru ca fiece împărăţie de pe pământ să aibă cunoştinţă că Tu singur eşti Dumnezeu!” †
- Iar Isaia, fiul lui Amos, a trimis la Iezechia şi i-a zis: „Aşa grăieşte Domnul, Dumnezeul puterilor, Dumnezeul lui Israel: Am auzit rugăciunea cu care Mi te-ai rugat asupra lui Senaherib, regele Asirienilor. †
- Acesta este cuvântul pe care Domnul l-a grăit despre el: Fiica fecioară a Sionului te-a dispreţuit şi te-a batjocorit; fiica Ierusalimului şi-a râs de tine dând din cap. †
- Pe Cine-ai ocărât tu şi L-ai întărâtat? Împotriva Cui ţi-ai înălţat tu glasul şi ţi-ai ridicat ochii spre înălţimi?: Împotriva Sfântului lui Israel. †
- Că prin soli L-ai ocărât pe Domnul, fiindc’ai zis: «Cu mulţimea carelor de luptă m’am ridicat eu pe înălţimea munţilor şi pe coamele Libanului şi i-am tăiat vârfurile cedrilor şi mândreţea chiparoşilor şi am intrat până’n inima codrului, a codrului Carmelului †
- şi m’am răcorit bând ape străine, şi cu urma piciorului meu am secat toate râurile’ntre maluri». †
- N’ai auzit tu oare de aceste lucruri pe care din vechime le-am făcut? Din vremuri de demult am rânduit, dar doar acum Mi-am arătat Eu planul ca tu să pustieşti cetăţile’n puternicia lor. †
- Celor ce locuiau în cetăţi întărite le-am slăbit mâinile, iar ei s’au veştejit; ca iarba uscată pe acoperişuri au devenit, cum e troscotul s’au făcut. †
- Dar acum îţi cunosc şederea şi ieşirea şi intrarea şi mânia cu care’mpotriva Mea te-ai mâniat. †
- De vreme ce’mpotriva Mea te-ai mâniat şi cu trufia Mi-ai atins auzul, belciugul Meu în nări am să ţi-l pun şi’n buze îţi voi pune o zăbală şi te-oi întoarce’n calea pe care ai venit… †
- Şi acesta-ţi va fi semnul: În anu-acesta vei mânca ce-ai strâns; în anu-al doilea, ce răsare; în anu-al treilea semănaţi şi seceraţi şi sădiţi vii şi poama le-o mâncaţi. †
- Vor creşte cei rămaşi în Iuda şi-şi vor înfige rădăcini în jos şi roadă vor purta în sus;
- că din Ierusalim va ieşi o rămăşiţă şi din muntele Sion vor fi cei mântuiţi; râvna Domnului puterilor va face acestea. †
- De aceea, aşa grăieşte Domnul despre regele Asirienilor: Nu va intra el în cetatea aceasta şi nici săgeată’n ea va repezi, nici pavăză’mpotrivă-i va aduce şi nici cu şanţ o va împresura; †
- ci pe drumul pe care a venit pe acela se va întoarce şi în cetatea aceasta nu va intra, zice Domnul. †
- Eu voi ocroti cetatea aceasta ca să o mântuiesc de dragul Meu şi-al robului Meu David”. †
- Şi a fost că’n noaptea aceea a venit îngerul Domnului şi a ucis din tabăra Asirienilor o sută optzeci şi cinci de mii; când s’au sculat dimineaţa, iată că toate trupurile erau leşuri. †
- Iar Senaherib, regele Asirienilor, s’a ridicat şi a plecat şi s’a întors şi a locuit în Ninive. †
- Şi’n timp ce el se închina în templul lui Nisroc, dumnezeul său, Adramelec şi Şareţer, fiii săi, l-au ucis cu sabia şi au fugit în ţara Araratului; iar în locul lui a domnit Asarhadon, fiul său. †