1 Paralipomena 17
- Şi a fost că la vremea când David locuia în casa lui, a zis David către profetul Natan: „Iată, eu locuiesc într’o casă de cedru, dar chivotul legământului Domnului [locuieşte] sub piei”. †
- Iar Natan a zis către David: „Tot ce ţi-ai pus tu la inimă, fă!, căci Dumnezeu e cu tine”. †
- Şi a fost că în noaptea aceea s’a făcut cuvântul Domnului către Natan, zicând: †
- „Du-te şi spune-i robului Meu David: Aşa grăieşte Domnul: Tu nu-Mi vei zidi Mie casă în care să locuiesc; †
- că Eu nu într’o casă am locuit, din ziua în care l-am scos pe Israel şi până’n ziua aceasta, ci în cort şi din popas în popas. †
- Oriunde am umblat, în tot Israelul, spus-am Eu oare vreodată vreunei seminţii a lui Israel, sau vreunuia dintre judecătorii cărora le-am poruncit să-l pască pe poporul Meu, zicând: – De ce nu Mi-aţi zidit o casă de cedru? †
- Şi acum, aşa îi vei grăi robului Meu David: – Aşa grăieşte Domnul Atotţiitorul: Te-am luat de la stână, din spatele turmei, ca să fii îndrumător peste poporul Meu Israel; †
- şi am fost cu tine peste tot pe unde ai umblat, iar pe vrăjmaşii tăi i-am nimicit de dinainte-ţi şi te-am făcut renumit după renumele celor mari de pe pământ. †
- Şi voi rândui un loc pentru poporul Meu Israel; şi-i voi răsădi şi vor locui ei între ei şi nu vor mai suferi nedreptatea de a fi umiliţi ca atunci, la început, †
- şi din zilele când am rânduit judecători peste poporul Meu Israel. Şi i-am umilit pe toţi vrăjmaşii tăi; pe tine te voi spori, iar Domnul îţi va zidi o casă. †
- Şi va fi că după ce zilele tale se vor plini şi vei adormi cu părinţii tăi, Eu îl voi ridica pe urmaşul tău, care va fi din coapsa ta, şi-i voi pregăti regatul. †
- El Îmi va zidi Mie casă, iar Eu îi voi reaşeza tronul pe veci. †
- Eu îi voi fi Tată, el Îmi va fi Mie fiu şi mila Mea n’o voi îndepărta de la el aşa cum am îndepărtat-o de la cei ce-au fost înainte de tine; †
- Şi-l voi adeveri în casa Mea şi’n regatul său pe veci; şi fi-va tronul său pe veci reaşezat”. †
- Toate cuvintele acestea şi toată această vedenie i le-a spus Natan lui David. †
- Atunci regele David a venit şi a şezut înaintea Domnului şi a zis: „Cine sunt eu, Doamne, Dumnezeule? şi ce este casa mea, de m’ai iubit atât? †
- Dar şi acestea au însemnat puţin înaintea Ta, Dumnezeule! Tu ai vorbit despre casa robului Tău cu ochiul departe şi Te-ai uitat la mine ca la o vedenie a omului şi m’ai înălţat, Doamne, Dumnezeule! †
- Ce mai poate David adăuga [în ruga lui] spre Tine, ca să Te slăvească? Că Tu-l cunoşti pe robul Tău. †
- Tu după inima Ta ai făcut această mărire’ntreagă. †
- Doamne, nu-i nimeni asemenea Ţie şi nu e Dumnezeu în afară de Tine, după toate câte am auzit noi cu urechile noastre; †
- iar pe pământ nu este un alt neam precum poporul Tău Israel, pe care să-l fi călăuzit Dumnezeu, ca să-Şi răscumperee Sieşi popor şi să-i facă nume mare şi strălucit, izgonind neamuri din faţa poporului Tău pe care l-ai răscumpărat din Egipt; †
- şi Ţi l-ai rânduit pe poporul Tău Israel să-Ţi fie Ţie popor în veac; şi Tu, Doamne, Te-ai făcut lor Dumnezeu. †
- Şi acum, Doamne, în veac adeverească-se cuvântul pe care Tu l-ai grăit către robul Tău şi despre casa lui, şi fă precum ai spus! †
- În veac adeverească-se şi să se preamărească numele Tău, zicându-se: – Doamne, Doamne Atotţiitorule, Dumnezeul lui Israel! Şi casa lui David, robul Tău, reaşezată fie’n faţa Ta! †
- Că Tu, Doamne, ai descoperit în auzul robului tău că-i vei zidi casă; de aceea a aflat robul Tău îndrăzneală de a se ruga înaintea feţei Tale. †
- Şi acum, Doamne, Tu Însuţi eşti Dumnezeu şi Tu ai grăit aceste lucruri bune despre robul Tău.
- Şi acum Tu ai început să binecuvintezi casa robului Tău, aşa încât să rămână’n veac în faţa Ta; că Tu, Doamne, ai binecuvântat, şi Tu binecuvintezi în veac!” †