1 Corinteni 14
- Urmăriţi iubirea şi râvniţi la darurile duhovniceşti, dar mai ales la acela de a profetiza . †
- Pentru că cel ce vorbeşte într’o limbă nu oamenilor le vorbeşte, ci lui Dumnezeu; căci nimeni nu-l înţelege, dar el în duh grăieşte taine. †
- Dimpotrivă, cel ce profetizează le vorbeşte oamenilor: spre zidire, îndemn şi mângâiere. †
- Cel ce grăieşte într’o limbă, pe sine însuşi se zideşte; dar cel ce profetizează, zideşte Biserica. †
- Eu pe toţi vă vreau să grăiţi în limbi, dar cu mult mai mult să profetizaţi. Cel ce profetizează e mai mare decât cel ce grăieşte’n limbi, în afară numai dacă acesta şi tălmăceşte, pentru ca Biserica să primească zidire. †
- Iar acum, fraţilor, dac’aş veni la voi grăind în limbi, de ce folos v’aş fi dacă nu vă vorbesc: fie’ntru descoperire, fie’ntru cunoştinţă, fie’ntru profeţie, fie’ntru învăţătură? †
- Căci aşa cum instrumentele muzicale – fie flaut, fie ţiteră: de nu vor scoate sunete deosebite, cum se va cunoaşte care este din flaut sau care este din ţiteră?; †
- şi dacă trâmbiţa va scoate un sunet fără semn , cine se va pregăti de război?, †
- aşa şi voi: Dacă prin limba voastră nu veţi scoate cuvânt lesne de’nţeles, cum se va cunoaşte ce-aţi grăit? Veţi vorbi în vânt. †
- În lume sunt nu ştiu câte feluri de limbi, dar nici una din ele nu-i fără semn . †
- Deci, dacă nu voi şti înţelesul semnului, eu voi fi barbar pentru cel ce vorbeşte, iar cel ce vorbeşte va fi barbar pentru mine. †
- Aşa şi voi, de vreme ce râvniţi la daruri duhovniceşti, căutaţi să le aveţi cu prisosinţă spre zidirea Bisericii. †
- De aceea, cel ce grăieşte într’o limbă să se roage ca să şi poată tălmăci. †
- Că dacă mă rog într’o limbă, duhul meu se roagă, dar mintea mea e neroditoare . †
- Atunci, ce-am să fac?: Mă voi ruga cu duhul, dar mă voi ruga şi cu mintea; voi cânta cu duhul, dar voi cânta şi cu mintea. †
- Altfel, dacă tu vei binecuvânta cu duhul, cum va zice Amin după mulţumirea ta cel ce stă’n locul omului de rând , de vreme ce el nu ştie ce zici? †
- Căci tu, într’adevăr, tu mulţumeşti bine, dar celălalt nu se zideşte. †
- Mulţumesc Dumnezeului meu că vorbesc în limbi mai mult decât voi toţi;
- dar în Biserică vreau să grăiesc cinci cuvinte cu mintea mea, ca să-i învăţ şi pe alţii, decât zece mii de cuvinte într’o limbă oarecare. †
- Fraţilor, nu fiţi copii în gândire; în răutate, da, fiţi prunci, dar în gândire fiţi desăvârşiţi. †
- În lege este scris: Grăi-voi acestui popor în alte limbi şi prin buzele altora, şi nici aşa nu Mă vor asculta, zice Domnul. †
- Aşa că limbile sunt semn nu pentru cei credincioşi, ci pentru cei necredincioşi; dar profeţia, nu pentru cei necredincioşi, ci pentru cei credincioşi. †
- Deci, dacă Biserica toată s’ar aduna laolaltă şi toţi ar vorbi în limbi şi ar intra neştiutori sau necredincioşi, oare nu vor zice că sunteţi nebuni? †
- Dar dacă toţi ar profetiza şi ar intra un necredincios sau un neştiutor , el este dovedit de toţi, judecat de toţi, †
- cele ascunse ale inimii lui se dau pe faţă şi astfel, căzând el cu faţa la pământ, I se va închina lui Dumnezeu mărturisind că Dumnezeu este într’adevăr întru voi. †
- Aşadar, fraţilor, ce trebuie făcut?: Când vă adunaţi împreună, fiecare din voi are o cântare, are o învăţătură, are o descoperire, are o limbă, are o tălmăcire: toate spre zidire să se facă. †
- Dacă se grăieşte într’o limbă, să fie câte doi sau cel mult trei şi să grăiască pe rând, iar unul să tălmăcească; †
- iar dacă nu se află tălmăcitor, atunci să tacă’n Biserică şi să-şi grăiască numai lui şi lui Dumnezeu. †
- Profeţii să vorbească doi sau trei, iar ceilalţi să judece . †
- Iar dacă altuia care şade i se va descoperi ceva, cel dintâi să tacă. †
- Fiindcă toţi puteţi profetiza, unul câte unul, aşa ca toţi să înveţe şi toţi să se mângâie. †
- Şi duhurile profeţilor li se supun profeţilor, †
- pentru că Dumnezeu nu este al neorânduielii, ci al păcii. Ca în toate Bisericile sfinţilor , †
- femeile voastre să tacă’n adunările bisericeşti; fiindcă lor nu le este îngăduit să vorbească, ci să se supună, aşa cum spune şi legea. †
- Iar dacă vor să înveţe ceva, să-i întrebe pe bărbaţii lor acasă, căci este ruşinos ca femeile să vorbească’n Biserică. †
- Oare de la voi a ieşit cuvântul lui Dumnezeu?, sau numai până la voi a ajuns? †
- Dacă i se pare cuiva că este profet sau om duhovnicesc, să recunoască faptul că ceea ce vă scriu eu e o poruncă a Domnului. †
- Dar dacă cineva nu vrea să ştie, să nu ştie!… †
- Prin urmare, fraţii mei, râvniţi a profetiza şi nu opriţi să se grăiască’n limbi; †
- dar toate să se facă’n cuviinţă şi după rânduială. †