Tipicul cel MareRânduiala din Tipic, cu textul întreg
Minei
ÎN ZIUA A ŞASEA SFÂNTA ARĂTARE A DUMNEZEULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ADICĂ BOTEZUL DOMNULUI
De frumuseţea fecioriei tale
La Liturghie
Cântăm Antifonul întâi, Psalmul 113, glas 1, primul Stih: Întru ieşirea lui Israel din Egipt a casei lui Iacob din popor străin..., Stihira: Pentru rugăciunile Născătoarei de Dunezeu Mântuitorule mântuieşte-ne pe noi.
Cealaltă strană zice Stihul al doilea: Născutu-S-a în Iudeea sfinţenia lui Israel, stăpânirea lui....
Apoi: Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu..., Stihul al treilea: Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi...;
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu..., Stihul al patrulea: Ce-ţi este ţie mare că ai fugit şi ţie Iordane că te-ai întors înapoi...;
Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu...,
Slavă...Şi acum...Pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu...
Antifonul al doilea, Psalmul 114, glas 2, Stihul întâi: Iubit-am că va auzi Domnul glasul rugăciunii mele;
Stihira: Mântuieşte-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu Cel ce Te-ai botezat în Iordan de la Ioan, pe noi care îţi cântăm Ţie Aliluia, Stihul al doilea: Că a plecat urechea Sa mie şi în zilele mele Îl voi chema pe Dânsul..., apoi: Miluieşte-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu...;
Stihul al treilea: Cuprinsu-m-au durerile morţii primejdiile iadului m-au aflat, necaz şi durere am aflat şi numele Domnului am chemat;
iarăşi Miluieşte-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu..., Stihul al patrulea: Milostiv şi drept este Domnul şi Dumnezeul nostru miluieşte, apoi iarăşi: Miluieşte-ne pe noi Fiul lui Dumnezeu...,
Slavă...Şi acum... şi se pune: Unule născut Fiule şi Cuvinte al lui Dumnezeu... Urmează Antifonul al treilea, Psalmul 117, glas 1, primul Stih: Mărturisiţi-vă Domnului că este bun, că în veac este mila lui....
Apoi Troparul: În Iordan botezându-Te Tu Doamne..., Stihul al doilea: Zică dar casa lui Israel că este bun, că în veac este mila lui;
apoi iarăşi Troparul;
Stihul al treilea: Zică dar casa lui Aaron că este bun că în veac este mila Lui, şi iarăşi Troparul;
Stihul al patrulea: Zică dar toti cei ce se tem de Domnul că este bun, că în veac este mila Lui şi iarăşi se
pune Troparul, timp în care se face Vohodul, iar după Vohod se pune Stihul: Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, binecuvântatu-ne-a pe noi din casa Domnului, Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă... şi iarăşi se pune Troparul: În Iordan botezându-Te Tu Doamne...,
Slavă...Şi acum... Condacul glas 4: Arătatu-Te-ai astăzi la toată lumea... Apoi în locul cântării Sfinte Dumnezeule... cântăm: Câţi în Hristos v-aţi botezat... Prochimenul glas 4: Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnului, Dumnezeu este Domnul şi s-a arătat nouă, cu Stihul: Mărturisiţi-vă Domnului că este bun că-n veac este mila Lui... Apostolul din Cartea cea către Tit: Fiule Tit arătatuţi-s-a darul lui Dumnezeu..., Aliluia glas 4: Aduceţi Domnului pe fii lui Dumnezeu..., cu Stihul: Glasul Domnului peste ape... Evanghelia de la Matei: În vremea aceea a venit Iisus din Galileea la Iordan..., apoi Priceasna: Arătatu-s-a darul lui Dumnezeu cel mântuitor tuturor oamenilor..., Aliluia (de trei ori).
La masă se face mare mângâiere Fraţilor: Se mănâncă peşte şi brânză şi ouă şi lapte dacă avem şi se bea vin.
Iar mirenii mănâncă şi carne.
Chiar dacă va fi în zi de Miercuri sau Vineri tot de dulce se mănâncă.
Şi se citeşte la masă cuvântul Sfântului Ioan Gură de Aur al cărui început este: Voi toţi întru veselia sufletului sunteţi astăzi...
Minei
ÎN ZIUA A ŞASEA SFÂNTA ARĂTARE A DUMNEZEULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ADICĂ BOTEZUL DOMNULUI
Slujba din titlul zilei.
ÎNSEMNARE
Trebuie să se ştie despre Sfânta Aghiazmă Mare: Deoarece sunt unii care se opresc pe ei înşişi de a gusta Sfânta Apă, aceştia nu fac bine pentru că prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfinţirea lumii şi a întregii făpturi.
Pentru aceea pretutindeni se stropeşte cu Sfânta Aghiazmă şi în toate locurile cele spurcate, chiar şi în locurile care sunt sub picioarele noastre.
Deci de unde este socotinţa acestora pentru ca să nu guste apa această, deoarece trebuie să ştim că nu pentru această Apă este necurăţia în noi, ci devenim necuraţi prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca să ne curăţim de acestea bem fără de îndoială această Sfântă Apă.
Pentru această Apă cerească, "porumbiţa cea cuvântătoare", Ioan cel cu, cuvintele de Aur, Învăţătorul cel a toată lumea, Patriarhul cetăţii Constantinopolului, în cuvântul său cel pentru: Cum să se adune creştinii la Sfânta Biserică a lui Dumnezeu şi pentru cei ce se botează, al cărui început este: Voi toţi veselia sufletului sunteţi astăzi, iar eu singur mă aflu în necaz şi durere..., el mărturiseşte zicând: Nu se numeşte ziua în care S-a născut Arătarea Domnului, ci ziua în care S-a botezat poartă această denumire de Arătare a lui Dumnezeu.
Zicând că ziua în care S-a Botezat se numeşte Arătarea lui Dumnezeu pentru că această este ziua în care S-a botezat şi firea apei a sfinţit-o. Pentru aceasta la miezul nopţii, la acest Praznic fiecare luând apă sfinţită în casa sa, o păzeşte şi o ţine timp de un an de zile păzind-o, deoarece astăzi se sfinţesc apele şi semn sigur este că nu se strică apele din firea lor, chiar dacă trece vremea şi chiar un an întreg sau doi sau chiar mai mult de trei ani, apele cele luate astăzi se păstrează curate, întregi, noi şi nestricate rămân ele.
Şi acum, după atâta vreme cu apa cea luată din izvor se stropeşte.
Se cuvine să ştim şi acestea: Că de se va întâmpla Ajunul Sfintei Arătări a Domnului Sâmbătă sau Duminică nu este post (negru) şi se face Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur la vremea sa după obicei, aşa cum
se face întotdeauna.
Iar după sfârşitul Liturghiei nu mergem la masă, ci stând în pridvorul bisericii, bucătarul ne dă câte o bucată de pâine, apoi câte puţine smochine şi finice şi câte un pahar de vin ca să nu se zică că este post şi aşteptăm pentru adunarea Vecerniei.
După aceea mergând fiecare la chilia sa, ne odihnim până la vremea Vecerniei, iar Liturghia Marelui Vasilie se săvârşeşte în chiar ziua Praznicului.
Şi în locul Axionului cântăm Irmosul, cântării a noua a Praznicului.
Iar în al doilea ceas din zi toacă paraclisierul în toaca cea mare şi trage toate clopotele şi apoi adunându-ne în biserică preotul binecuvântează şi cântăm Vecernia cea după obicei, punem Psalmul: Binecuvântează suflete al meu pe Domnul..., iar de este Sâmbătă seara cântăm: Fericit bărbatul... toată Catisma, iar dacă este Duminică seara cântăm, Slava... cea dintâi.
La Doamne strigat-am... cântăm Stihirile Praznicului (de două ori), glas 2: Pe luminătorul nostru...;
Slavă...Şi acum... acelaşi glas: Plecatu-ţi-ai capul Mergătorului Înainte..., apoi Vohodul cu Evanghelia, Lumină lină..., Prochimenul zilei şi Citirile după rânduiala lor, cu Troparele şi cu Stihurile lor.
Iar Sfinte Dumnezeule... nu cântăm, pentru că nu se săvârşeşte acum Dumnezeiască Liturghie, iar după Citiri punem Ectenia cea mică şi după Ecfonis punem Prochimenul, Apostolul şi Evanghelia după cum s-a scris mai înainte.
Apoi punem Ectenia: Să zicem toţi... şi Rugăciunea: Învredniceşte-ne Doamne... şi iarăşi Ectenia: Să plinim rugăciunea noastră cea de seară... iar preotul spune Ecfonisul, după care ieşim în afara bisericii, la locul unde este pregătită o masă şi apă şi acolo cel mai mare sau preotul săvârşeşte Slujba după rânduială, aşa după cum s-a arătat mai înainte cântând Troparele: Glasul Domnului peste ape... şi se face şi cealaltă Slujbă a Sfinţirii Apei neschimbată.
Iar după stropirea tuturor cu apa cea sfinţită intrăm în biserică şi cântăm Stihira zicând: Slavă...Şi acum...glas 6: Să cântăm credincioşii... şi Otpustul.
După aceea se pune Troparul Praznicului, Slavă...Şi acum..., Condacul: Arătatu-Te-ai astăzi lumii... După aceea gustând toţi din Apa cea Sfântă, intăm la masă şi mâncăm bine, cu untdelemn şi bem vin.
Iar la al doilea ceas din noapte toacă paraclisierul în toaca cea mare şi trage toate clopotele şi adunându-ne în biserică şi preotul binecuvântând, începem Pavecelniţa cea mare şi cântăm: Cu noi este Dumnezeu...;
cu cântare, pe glas 8.
După primul: Sfinte Dumnezeule..., cântăm Troparul Praznicului, glas 1: În Iordan botezându-Te Tu Doamne..., după al doilea: Sfinte Dumnezeule..., cântăm Condacul Praznmicului: Arătatu- Te-ai astăzi lumii... După: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu... ieşim, ca de obicei, la Litie, care se face în pridvor, cântând Stihirile Praznicului, glas 4: Cela ce se îmbracă cu Lumina ca şi cu o haină...,
Slavă...glas 8, Doamne vrând să primeşti toate cele ce ai rânduit din veac...,
Şi acum... acelaşi glas: Astăzi făptura se luminează... Apoi se pun Rugăciunile cele obişnuite şi intrând în biserică cântăm Stihoavna Praznicului, glas 2: La râul Iordanului văzându-te pe Tine Ioan..., cu Stihurile cele Samoglasnice, ale Praznicului, primul Stih: Marea a văzut şi a fugit..., Stihul al doilea: Ce-ţi este ţie mare că ai fugit...;
(şi cântăm aceste Stihuri până la Odovania Praznicului), apoi Slavă...Şi acum...glas 6: Pe soarele cel din Fecioară... Apoi Acum slobozeşte..., Sfinte Dumnezeule... şi după Tatăl nostru... punem Troparul Praznicului glas 1: În Iordan botezându-Te Tu Doamne...(de trei ori), apoi se face Binecuvântarea pâinilor după obicei.
Urmează Fie numele Domnului binecuvântat..., (de trei ori) şi Psalmul 33: Bine voi cuvânta pe Domnul..., apoi Citire mare din Cuvintele cele de Praznic, ale Praznicului.
După Citire şi după cei şase Psalmi, la: Dumnezeu este Domnul... se pune Troparul Praznicului (de trei ori) şi obişnuitele Catisme.
După prima Catismă punem Sedealna Praznicuui glas 3, Podobia: De frumuseţea fecioriei tale...;
Arătându-te Tu în Iordan Mântuitorule..., apoi Slavă...Şi acum...glas 4, Podobia: Degrab ne întâmpină...;
Curgerile Iordanului le-ai sfinţit... şi facem citire din Tîlcuirea Evangheliei celei de la Matei.
După a doua Catismă punem Sedealna Praznicului, glas 5, Podobia: Cuvântul cel împreună fără de început...;
Iordane râule ce te-ai mirat... Apoi citim din Tîlcuirea Evangheliei de la Matei, iar după Citire se dau Fraţilor lumânări şi cântăm Polieleul cu Stihirile
Mărimurilor Praznicului.
Sedealna Praznicului glas 4, Podobia: Spăimântatu-s-a Iosif...;
Veniţi să vedem credincioşii...,
Slavă...Şi acum... tot aceasta şi Citirea.
Antifonul întâi glas 4, Prochimenul Praznicului glas 4: Marea a văzut şi a fugit, Iordanul s-a întors înapoi..., cu Stihul: Ce-ţi este ţie mare că ai fugit şi ţie Iordane că te-ai întors înapoi...Urmează Toată suflarea..., cu Stihul: Lăudaţi pe Dumnezeu întru Sfinţii Săi..., Evanghelia de la Marcu: În vremea aceea a venit Iisus în Nazaretul Galileii... şi Psalmul 50, Slavă...glas 2: Astăzi toate să se bucure...,
Şi acum... acelaşi glas şi aceeaşi cântare.
Apoi Miluieşte-mă Dumnezeule..., cu Stihira glas 6: Dumnezeu cuvântul S-a arătat cu trup neamului omenesc... Punem două Canoane ale Praznicului, unul al Sfântului Cosma şi altul al Sfântului Ioan, Irmoasele celor două Canoane le cântăm de câte două ori, iar Troparele le punem pe doisprezece, iar după aceea se pun Irmoasele celor două Canoane, fiecare strană cântând Irmosul, său.
După Cântarea a treia punem Ipacoiul glas 5: Când cu arătarea Ta... şi Citirea.
După Cântarea a şasea punem Condacul Praznicului glas 4, însuşi Podobia: Arătatu-Te-ai astăzi la toată lumea..., apoi Icosul şi citim Sinaxarul.
La Cântarea a noua, fraţii iarăşi îşi aprind lumânările şi nu cântăm: Ceea ce eşti mai cinstită..., ci cântăm Stihirile Mărimurilor Praznicului, după cum s-a arătat în ziua a douăzeci şi cincia a lunii Decembrie.
Luminânda Praznicului (de trei ori): Arătatu-S-a Mântuitorul darul şi adevărul...
La Laude
Punem Stihirile Praznicului, cele Samoglasnice, glas 1, pe patru: Lumină din lumină a răsărit..., apoi Slavă...glas 6: Cu apele Iordanului Te-ai înfăşurat..., Şi acum glas 2: Astăzi Hristos a venit la Iordan... Se pune Doxologia cea mare, iar după Sfinte Dumnezeule... punem Troparul Praznicului, Ecteniile şi Otpustul.
Apoi se miruiesc fraţii cu untdelemn sfinţit din candela Praznicului, iar noi cântăm Stihira Praznicului şi se face Ceasul 1.
La Ceasul 1 punem Troparul Praznicului, iar după Sfinte Dumnezeule... punem Condacul Praznicului şi celelalte, şi Otpustul cel final.
În această zi Liturghia se săvârşeşte de dimineaţă pentru osteneala Privegherii.
Minei
ÎN ZIUA A ŞASEA SFÂNTA ARĂTARE A DUMNEZEULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ADICĂ BOTEZUL DOMNULUI
Slujba din titlul zilei.
ÎN ZIUA A ŞASEA SFÂNTA ARĂTARE A DUMNEZEULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ADICĂ BOTEZUL DOMNULUI
La ceasul al doisprezecelea din zi (adică în Ajunul Praznicului) paraclisierul bate toaca cea mare şi trage toate clopotele şi adunându-ne în biserică se începe Vecernia şi cântăm Psalmul cel obişnuit, apoi se pune Ectenia cea mare.
Dacă este Sâmbătă citim: Fericit bărbatul... toată Catisma, iar dacă este Duminică atunci cântăm prima Slavă... şi dacă este într-o zi de rând nu se pune Catisma, ci îndată cântăm, Doamne strigat-am... pe glas 2, iar preotul face Proscomidia.
Diaconul cădeşte biserica după obicei, iar noi cântăm Stihirile Praznicului pe opt, glas 2, însuşi glasul: Pe luminătorul nostru...,
Slavă...Şi acum... acelaşi glas: Plecatu-ţi-ai capul... Apoi Vohodul cu Evanghelia, Lumina lină... şi Prochimenul zilei.
Dacă este Sâmbătă, la Vecernie, se pune Prochimenul: Domnul a împărăţit..., iar dacă este Vineri, la Vecernie, cântăm Prochimenul cel mare: Dumnezeul nostru în cer şi pe pământ..., cu Stihurile lui şi Citirile Praznicului, după rânduiala lor.
În mijlocul Citirilor punem Troparele, cu Stihurile lor cele obişnuite, iar după sfârşitul Citirilor punem Ectenia cea mică şi Ecfonisul: Că Sf'ânt eşti Dumnezeul nostru... Apoi cântăm Sfinte Dumnezeule... şi Prochimenul glas 3: Domnul este luminarea mea..., cu Stihul: Domnul este apărătorul vieşii mele... Apostolul din Cartea cea către Corinteni: Fraţilor liberi fiind de toate..., iar dacă nu este Post negru începem Apostolul de la jumătate: Fraţilor, nu voiesc ca voi să nu ştiţi..., apoi Aliluia glas 6: Răspuns-a inima mea cuvânt bun..., cu Stihul: Împodobit cu frumuseţea mai mult decât fii oamenilor... Evanghelia de la Luca: În anul al cincisprezecelea... Şi apoi după rânduială se pune Dumnezeiască Liturghie a Marelui Vasilie.
În locul Axionului cântăm: De tine se bucură... Priceasna: Lăudaţi pe Domnul...
După Rugăciunea Amvonului imediat ieşim toţi în pridvor unde este pregătit un vas cu apă sau la izvor, ieşind prin Uşile Împărăteşti egumenul sau vreun preot din cei mai bătrâni, purtând pe cap Cinstita Cruce şi mergând înaintea lui cu sfeşnicele aprinse şi diaconul cu cădelniţa.
Apoi pun Cinstita Cruce pe un scaun frumos împodobit unde este pregătit şi vasul cu apă şi unde sunt lumânări aprinse stând în jurul vasului.
Apoi se dau lumânări fraţilor iar cântăreţii cântă Troparele glas 8: Glasul Domnului peste ape... (de trei ori).
Apoi, în acelaşi timp, cel mai mare cădeşte mesele împrejur, apoi Icoanele şi Icoana Praznicului care este pusă pe analog, apoi pe preoţi şi toată adunarea după rânduială mergându-i înainte şi diaconul cu făclia aprinsă.
După aceea se cântă Troparul pe acelaşi glas: Astăzi se sfinţeşte firea apelor... (de două ori) şi celălalt Tropar: Ca un om ai venit la râu Hristoase...,
Slavă...Şi acum...Către glasul celui care strigă... Apoi diaconul zice: Înţelepciune... şi se citesc trei Citiri din Proorocirea Isaiei, apoi Prochimenul glas 3: Domnul este Luminarea mea..., cu Stihul: Domnul este păzitorul vieţii mele... Apostolul din Cartea cea către Corinteni: Fraţilor nu voiec ca voi să nu ştiţi...;
Aliluia (de trei ori), glas 4: Glasul Domnului peste ape... Apoi Evanghelia de la Marcu: În vremea aceea venit-a Iisus din Nazaretul Galileii... Apoi diaconul zice Ectenia cea mare: Cu pace Domnului să ne rugăm... şi celelalte Ectenii ale Sfinţirii.
În
timpul în care diaconul zice Ectenile, cel mai mare citeşte prima Rugăciune: Doamne Iisuse Hristoase Fiule Unule Născute..., fără să mai pună Ecfonis şi zice în taină Amin, apoi începe cu glas mare, ca să audă toţi cei de faţă, să zică Rugăciunea aceasta: Mare eşti Doamne şi minunate sunt lucrurile Tale..., zicând-o toată până la sfârşit, (de trei ori), apoi spune Rugăciunea: Că tu cu voia Ta toate le-ai adus din nefiinţă... şi celelalte, iar după sfârşitul Rugăciunii imediat Binecuvântează apa în chipul Crucii, cu Cinstita Cruce cufundând-o pe dânsa drept în apă şi apoi scoţând-o o ţine pe ea cu amândouă mâinile cântând şi Troparul următor pe glas 1: În Iordan botezându-Te Tu Doamne..., apoi a doua oară de asemeni cufundă în apă Sfânta Cruce tot în chipul Crucii şi a treia oară face tot la fel şi cântă Troparul, chiar cel mai mare, iar împreună cu dânsul cântă şi ceilalţi preoţi Troparul.
După aceea vor cânta şi stranele acelaşi Tropar.
Iar cel mai mare luând apă sfinţită în vas stropeşte Sfântul Altar şi Biserica în chipul Crucii.
Apoi întorcându-se cu faţa către apus ţinând în mâna stângă Cinstita Cruce iar în dreapta busuiocul, vin mai întâi preoţii la cel mai mare doi câte doi şi sărută Cinstita Cruce şi cel mai mare îi însemnează pe dânşii cu busuiocul peste faţă cu Sfânta Aghiazmă în chipul crucii.
Şi după aceea, îi însemnează şi pe toţi fraţii şi atunci se cântă Troparul Praznicului de toţi fraţii, de mai multe ori, până când se sfinţesc fraţii prin stropirea apei şi se împărtăşesc din Aghiazma cea Mare.
Apoi imediat se intră în biserică şi se cântă Stihira, Slavă...Şi acum...glas 6: Să cântăm credincioşii... Apoi: Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi până-n veac...,(de trei ori) şi Psalmul 33: Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea... şi preotul dă Anaforă.
După Otpust, dacă este Liturghie sau nu, aprindem două sfeştnice şi le punem în mijlocul bisericii, preoţii stând împreună cu fraţii cântă Troparul Praznicului, Slavă...Şi acum... Condacul şi apoi se iese la masă unde mâncăm cu untdelemn şi bem vin întru slava lui Dumnezeu.
Iar brânză şi ouă şi cele asemeni acestora nu mâncăm nicidecum pentru că este oprit de dumnezeiasca învăţătură.
Aşa se face Slujba, iar ziua Ajunului Arătării Domnului este zi de post.
Cărțile de slujbăSlujbele zilei, în română și în greacă
Textele românești: arhiva ortodox007 (Minei, Octoih, Triod, Penticostar, Ceaslov) și Liturghierele; cele grecești: glt.goarch.org.
Calendarul îndreptat, ținut în România din 1924: sfinții și praznicele cu dată fixă stau la data de stil nou, iar Paștile și tot ciclul Triodului și al Penticostarului se socotesc după pascalia veche. Rânduiala tipicului e aceeași; se schimbă doar întâlnirile dintre mineu și ciclul mobil.
Vecernia din capitolul zilei este cea din seara precedentă: ea deschide ziua liturgică. Catismele de la «vecernie» din cap. 19 sunt cele din seara datei alese.
Hramul bisericii este local. Tipicul îl rânduiește în capitolele 4, 6 și 17.