Același dor mereu

Un dor de Dumnezeu,
Ce pururi mă cheamă,
Văzând multa teamă
A sufletului meu.

Sunt fiu risipitor
Ajuns o ruină,
Averea divină
Pierzând-o prea ușor.

Prin pofte fel de fel
Pierdut-am eu Harul
Și mare-i amarul
Lipsirii de el..

Ascuns în Babilon
Tânjesc cu durere,
Jelind în tăcere
Iubitul meu Sion.

O, Doamne, ce frumos
Trăiam eu odată,
Plinind legea toată
A Domnului Hristos..

Adesea lăcrimez
De dorul venirii
Căldurii Iubirii
La care azi visez.

Ca rugul pe Horeb,
Ca cerul de seară,
Ardeam fără pară.
Cum de ardeam, mă-ntreb..

Mă chinuie un gând
Adesea în taină,
Că n-o să am nicicând
A Harului haină

Și-atunci îndurerat
Arcunc o privire
Spre Cel ce din iubire
Pe Cruce a urcat

Și simt o ușurare
Și-o pace deodată,
Din pacea din care
Aveam altădată..